Asociația Moldova Vrea Infrastructură (MVI) a transmis vineri, 11 septembrie 2026, Comisiei Europene o informare tehnică și o solicitare de clarificare privind Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, aprobată de Guvern prin HG nr. 635/2026. Demersul vizează, în principal, lipsa unui calendar finanțat, etapizat și verificabil pentru modernizarea integrală a principalelor sectoare TEN-T din estul României, inclusiv Ploiești–Bacău–Suceava–Vicșani, Pașcani–Iași–Ungheni și Suceava–Apahida.
Solicitarea a fost adresată Direcției Generale Mobilitate și Transport (DG MOVE) și coordonatorului european al Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, cu informarea DG REGIO și a Reprezentanței Comisiei Europene în România. MVI cere instituției europene să evalueze dacă strategia și documentele naționale de finanțare și implementare care urmează să fie elaborate pot asigura modernizarea sectoarelor feroviare din est care aparțin rețelei TEN-T sau au un rol important pentru conectivitatea transfrontalieră cu Republica Moldova și Ucraina, coeziunea teritorială și mobilitatea cu utilizare duală.
Analiza asociației nu contestă existența unor investiții punctuale în est. Strategia include lucrări pe relația Roman–Iași–Frontieră, electrificarea Iași–Frontieră–Ungheni, intervenții la poduri, podețe, tuneluri și treceri la nivel, proiecte de semnalizare și Trenul Metropolitan Iași. Problema semnalată este absența unui traseu complet, finanțat și monitorizabil pentru modernizarea integrală a axelor principale.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a răspuns MVI că modernizarea infrastructurii TEN-T Ploiești–Vicșani și Pașcani–Ungheni va fi realizată în funcție de identificarea surselor de finanțare și în etape corelate cu disponibilitatea acestora. Punctul 60 al Strategiei precizează, totodată, că planul efectiv de finanțare pentru următorii cinci ani urmează să fie stabilit și aprobat ulterior, împreună cu contractul de activitate și performanță al administratorului infrastructurii și planul de afaceri.
Pentru cele opt proiecte incluse în programarea financiară aferentă obiectivului B.1, strategia indică un necesar estimat total de aproximativ 28,85 miliarde de lei. Din această sumă, circa 215,8 milioane de lei – adică aproximativ 0,75% – vizează explicit proiectul de îmbunătățire a trecerii feroviare de frontieră Vicșani–Vadul Siret. Asociația precizează că procentul nu reprezintă întreaga finanțare feroviară destinată Moldovei și nu poate fi interpretat ca o alocare bugetară definitivă, dar evidențiază concentrarea programării și lipsa unui calendar financiar pentru modernizarea integrală a axelor Ploiești–Vicșani și Pașcani–Ungheni.
MVI solicită Comisiei să confirme încadrarea fiecărui sector în rețeaua TEN-T și în coridorul european, să analizeze dacă strategia și instrumentele ulterioare pot oferi un parcurs credibil, finanțat și monitorizabil, să ceară autorităților române clarificări privind sursele de finanțare, etapele de proiectare și achiziție, obiectivele anuale și termenele pentru Ploiești–Vicșani, Pașcani–Iași–Ungheni și Suceava–Apahida, și să țină cont de nevoile sectoarelor estice în planul de lucru al coridorului și în programele europene de infrastructură, coeziune, conectivitate transfrontalieră și mobilitate militară.
Memorandumul semnalează și o neconcordanță între răspunsul Ministerului Transporturilor și forma aprobată a Anexei 5.3. Ministerul a comunicat că nu a emis și nu putea emite un „acord de principiu” pentru desființarea unor linii înainte de parcurgerea procedurilor legale. Anexa 5.3 păstrează totuși afirmația că un astfel de acord ar fi fost transmis pentru toate cele 45 de secții propuse pentru închidere, inclusiv Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni, pentru care MVI solicitase conservarea și reevaluarea. Asociația cere reconcilierea documentelor oficiale.
„Nu solicităm Comisiei Europene o distribuire regională administrativă a fondurilor și nu afirmăm anticipat că a fost demonstrată o încălcare a Regulamentului TEN-T. Solicităm o verificare tehnică serioasă: dacă România are, pentru principalele conexiuni feroviare ale flancului estic, proiecte clar definite, surse de finanțare, etape și termene compatibile cu angajamentele europene. În lipsa acestora, poate fi afectată continuitatea coridorului către Republica Moldova și Ucraina, precum și capacitatea rețelei de a răspunde cerințelor civile și de mobilitate duală”, a declarat Adrian Covăsneanu, președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură.
Documentul transmis Comisiei este o informare de bună-credință și o solicitare de clarificare tehnică, nu o plângere oficială privind încălcarea dreptului Uniunii. Dosarul include memorandumul tehnic, cele 11 propuneri formulate de MVI în consultarea publică, răspunsul Ministerului Transporturilor, HG nr. 635/2026 și strategia completă cu anexele. MVI anunță că va informa public asupra răspunsului Comisiei Europene.
#MVI #infrastructuraferoviara #TENT #Suceava #Moldova #ComisiaEuropeana #HG6352026
Intră acum și în grupul de
