Peste jumătate dintre români – mai exact 56% – au o legătură directă sau prin intermediul familiei cu diaspora, potrivit Barometrului Diasporei, cercetare realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania. Studiul, bazat pe interviuri telefonice din august-septembrie 2026, arată că experiența migrației a intrat profund în structura socială a României, iar plecarea peste granițe nu mai înseamnă, de cele mai multe ori, o desprindere de țară. Familia, banii trimiși acasă, proprietățile, relațiile profesionale și participarea civică mențin conexiunea, transformând migrația mai degrabă într-o formă de mobilitate decât într-o alegere definitivă între România și o altă țară.
Cercetarea a permis construirea unui index care grupează populația în patru categorii, în funcție de legătura cu diaspora: persoane care au trăit sau trăiesc în străinătate; persoane care au rude apropiate care au trăit sau trăiesc în alte țări; persoane care studiază sau au studiat în străinătate; și persoane care nu au legături sau au o legătură redusă cu diaspora. Rezultatele subliniază că o parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate.
„Privite în ansamblu, rezultatele Barometrului Diasporei arată că diaspora nu mai poate fi înțeleasă ca o realitate aflată în afara societății românești, ci ca o prelungire organică a acesteia. Experiența migrației a intrat profund în structura socială a României. Plecarea peste granițe nu înseamnă, de cele mai multe ori, ruperea legăturii cu țara. Relația cu România continuă prin familie, proprietăți și active, transferuri financiare, utilizarea serviciilor bancare, relații profesionale și participare activă la viața civică. Barometrul descrie nu doar o Românie din care s-a emigrat masiv, ci și o societate vie pentru care granițele s-au estompat”, a declarat Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research.
Familia, legătura cea mai puternică
Familia rămâne una dintre cele mai solide punți dintre diaspora și România. Peste 17% dintre respondenți au copii care trăiesc în prezent în străinătate. Migrația aduce beneficii economice relevante pentru familiile rămase acasă, însă studiul evidențiază și costuri emoționale și familiale pe care banii nu le pot compensa pe deplin. Aproximativ 51% dintre respondenți menționează răcirea anumitor relații, iar 46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți.
Banii circulă odată cu oamenii
Relația are și o dimensiune financiară clară. Peste 60% dintre cei care trăiesc sau au trăit în străinătate au trimis bani în România, iar o treime dintre cei care au făcut acest lucru au făcut-o consecvent. Destinațiile principale ale sumelor au fost nevoile familiei – cheltuieli curente, educație, sănătate, locuință și plata unor obligații.
Revenirea acasă, condiționată de oportunități
Decizia de a reveni în România este determinată în primul rând de perspectivele economice și de calitatea vieții. Aproape 41% dintre respondenți indică salariile și locurile de muncă mai bune în țară drept motive principale de întoarcere, 32% menționează apropierea de familie, iar aproximativ 20% condiționează revenirea de îmbunătățirea condițiilor de viață și a serviciilor publice. Atașamentul față de România rămâne relevant, însă decizia depinde în mare măsură de măsura în care țara poate deveni o opțiune competitivă pentru proiectele de viață ale românilor din diaspora și ale familiilor lor.
Viitorul generațiilor, mai puțin legat de geografie
Studiul surprinde și o schimbare de perspectivă generațională. Aproximativ 36% dintre respondenți și-ar dori ca viitorul copiilor sau tinerilor din familie să fie construit în România, 29% au răspuns „oriunde le este mai bine”, iar 16% preferă străinătatea.
„Banca Transilvania are un interes deosebit față de diaspora. O privim atât din perspectivă de business, prin produsele și aplicațiile tot mai bune pentru diaspora, cât și prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România. Este și o componentă de mândrie națională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni și, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susținem inclusiv prin soluții de finanțare. În ultimii ani am învățat foarte mult din relația directă cu clienții din diaspora, inclusiv prin evenimentele și vizitele pe care le avem frecvent în țările unde sunt comunități puternice de români”, a declarat Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.
Datele au fost colectate în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion aleatoriu de peste 1.400 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, din perspectiva genului, vârstei și ocupației. Eroarea maximă admisă este de ±2,6%, la un nivel de încredere de 95%. Varianta completă a Barometrului Diasporei va fi prezentată până la finalul anului.
