Analiză: De ce nu trebuie să ignorăm vizita ambasadorului Poloniei în Suceava. Din colaborarea cu Polonia, Suceava a câștigat în toate planurile

Recenta vizită în județul Suceava a ambasadorului Poloniei în România, Marcin Wilczek, care a discutat despre dezvoltarea relațiilor între Polonia și județul Suceava este apreciată de sociologul sucevean Adrian Botezatu, care consideră că Suceava a avut de câștigat în urma colaborării cu Polonia, iar istoricul sucevean conf.univ.dr. Florin Pintescu a subliniat influența pozitivă a Poloniei asupra Moldovei în perioada medievală.

Sociologul Adrian Botezatu a apreciat pentru News Bucovina  că situația geopolitică actuală ne obligă să ne găsim „ancore” în vechii parteneri care au fost întotdeauna corecți în relațiile cu România.

„România și Polonia sunt principalii piloni de stabilitate în Europa de Est, ambele armate fiind în curs de modernizare masivă, mai ales Polonia, iar ambele țări au creștere economică”, a spus Botezatu.

El a subliniat că Polonia e cea mai mare țară din estul Uniunii Europene, fiind o piață de 38 de milioane de locuitori cu industria dezvoltată.

”Investitorii polonezi caută piețe noi pentru că economia Poloniei este în expansiune și eventuale investiții poloneze pot să pună presiune pe Guvernul României pentru începerea adevăratelor investiții în infrastrutura rutieră din Moldova.  Avem șansa să beneficiem de acest avânt investițional al Poloniei, doar dacă Guvernul României începe să înțeleagă că este nevoie de investiții în infrastructura Moldovei”, a spus Botezatu.

El a atras atenția că dacă nici acum Guvernul României nu înțelege să investească foarte repede în infrastructura rutieră din Moldova, există riscul ca traseul comercial istoric, între Marea Baltică și Marea Neagră, care trece prin Cernăuți și Suceava  să fie ocolit de investitorii polonezi.

Sociologul sucevean a menționat că Polonia s-a dovedit un partener corect de-a lungul timpului și important este ca și România să fie corectă și să vină cu partea sa de contribuție.

„Chiar dacă Guvernul României e mai aproape de Istanbul, ar trebui să înțeleagă că Varșovia este un exemplu de urmat din toate punctele de vedere”, a mai spus Botezatu.

La rândul său, conf.univ.dr. Florin Pintescu, a arătat că, istoric, Suceava și Moldova au fost influențate pozitiv de colaborarea cu Polonia.

El a spus că relaţiile medievale moldo-polone, deşi nu au fost relaţii bazate pe egalitate, au fost preferate de domnii moldoveni relaţiilor cu Ungaria, în a cărei concepţie suzeranitatea asupra Moldovei însemna pur şi simplu dominaţie şi relaţiilor cu Imperiul Otoman, în a cărei concepţie diplomatică suzeranitatea însemna stăpânirea Moldovei cu respectarea autonomiei sale de ţară supusă, potrivit dreptului coranic.

Istoricul sucevean a arătat că domnii moldoveni au preferat suzeranitatea Poloniei datorită faptului că aceasta se manifesta ca o suzeranitate tipic feudală, cu drepturi şi îndatoriri precis stipulate atât pentru suzeran –Polonia-, cât şi pentru vasal- Moldova.

Conferențiarul a menționat că Polonia medievală a avut doar doi „mari vasali”, respectiv marele maestru al Ordinului Cavalerilor Teutoni și domnul Moldovei.

„De pildă, Ștefan cel Mare a semnat tratatul de pace de la Toruń din 19 octonmbrie 1466, semnat între Polonia și statul cavalerilor teutoni, tocmai în calitatea sa de „mare vasal” al Coroanei polone”, a arătat Florin Pintescu.

El a explicat că polonezii i-au influențat pe moldoveni în  domeniile  economic, militar, instituțional, cultural și social, fapt studiat în mod aprofundat mai cu seamă de către istoricul Constantin Rezachevici.

În ceea ce privește domeniul economic, relațiile comerciale moldo-polone au fost influențate preponderent de faptul că, prin așezarea sa geografică, Moldova controla partea finală a drumului comercial ce lega Marea Baltică de Marea Neagră.

„Regii poloni obțineau un mare venit din comerțul dezvoltat de-a lungul acestei rute de negustorii poloni și de cei ai Hansei (Uniunii) germane de orașe, comerț în care orașele Liov (astăzi Lviv, pol. Lwów) jucau un important rol de tranzit. De aceea, regii poloni erau interesați să țină în stare de dependență vasalică o țară care controla porturile Chilia și Cetatea Albă, unde erau schimbate bunurile negustorilor Hansei și a celor poloni, cu cele ale negustorilor venețieni și genovezi”, a spus Pintescu care a menționat că domnii moldoveni au acordat negustorilor lioveni nu mai puţin de patru privilegii comerciale, respectiv Alexandru cel Bun la 8 octombrie 1408, fiul său, Ştefan, la 18 martie 1434, Petru Aron în 29 iunie 1456 şi Ştefan cel Mare în 3 iulie 1460.

În domeniul militar, organizarea steagurilor, unităţi militare, moldoveneşti a fost influenţată de organizarea unităţilor militare similare din armata polonă și, de asemenea, moldovenii au preluat prin filieră polonă, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XVI, dregătoria de hatman „căpitan suprem”, cea mai înaltă căpetenie militară a oştirii, care a înlocuit dregătoria cu funcţii militare a portarului de Suceava. Totodată, termenul de hatman este derivat din limba germană Hauptman = căpitan, iar în secolele XVII-XVIII exista în oştirea moldovenească gradul de polcovnic, preluat tot de la poloni. El a menționat că o altă categorie militară din Moldova care a fost creată pornind de la un model polonez a fost cea a panţârilor arătând că în armata Coroanei polone din ultimele decenii ale secolului XVII, panţârii din polonezul pancerna, pancerz însemnând platoşă, cuirasă, formau un corp de cavalerie grea diferit de al husarilor.

Conf. univ. dr Florin Pintescu a mai arătat că din punct de vedere administrativ, Moldova a împrumutat din Polonia sistemul castelanatelor –pârcălăbiilor- în ţinuturile care aveau cetăţi și tot din Polonia a fost împrumutat sistemul stărostiilor, conduse de staroşti în ţinuturile Cernăuţi, Hotin şi Putna din regiunea de sud a Moldovei.

Namestnicii erau reprezentanţii domnului în unele oraşe din nordul Moldovei, iar acest termen provine etimologic din polonezul namiestnic, însemnând guvernator, a adăugat Pintescu arătând că tot în nordul Moldovei medievale, o categorie de dregători au fost numiţi ureadnici din polonezul urzędnik , însemnând funcţionar.

„Totodată, în contrapartidă, se pare că sistemul bizantin al demnităţilor de paharnic şi comis a fost introdus în Polonia pe o foarte probabilă filieră moldovenească”, a menționat istoricul sucevean.

Florin Pintescu a mai spus că în plan cultural, influențele culturale occidentale pătrund în Moldova medievală preponderent pe filieră polonă.

„Începând cu a doua jumătate a veacului al XVI-lea, în Polonia se înfiinţează diverse colegii iezuite ce aveau scopul de a contracara influenţele propagandei protestante. În aceste colegii au învăţat fii de boieri şi de domni din Moldova. Astfel, la colegiul de la Bar a învăţat Miron Costin, la Cameniţa „se pare” că a studiat Constantin Movilă, iar la Lwow a studiat Grigore Ureche şi viitorul mitropolit de Kiev, Petru Movilă”, a spus universitarul sucevean.

Mai mult, în domeniul social, numeroşi domni şi boieri din principatele române extracarpatice au primit cetăţenia nobiliară polonă- indigenatul- care, aşa cum arăta istoricul Constantin Rezachevici „a fost prima cale însemnată de integrare instituţională a nobilimii româneşti în cea europeană, în ultima parte a Evului Mediu, şi, fapt demn de subliniat, fără ca partea română să fie nevoită a-şi pierde caracterul etnic”, a spus Pintescu.

El a arătat că indigenat polon au primit domnii Ieremia Movilă, Simion Movilă, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan, Ștefan Petriceicu și o serie de boieri moldoveni, printre care mitropolitul Gheorghe Movilă, Grigore Ureche și Miron Costin.(N.B.)