Concluzii ingrijoratoare ale unui studiu privind dezvoltarea in regiunea de nord est

Un studiu privind dezvoltarea urbană în regiunea de dezvoltare nord est prezintă concluzii îngrijorătoare în condiţiile în care zona este afectată puternic de criza economică şi de migrarea forţei de muncă.

Studiul a fost realizat de Agenţia de Dezvoltare Nord Est în cadrul procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020, alături de alte studii care au ca obiectiv principal fundamentarea procesului de planificare strategică a dezvoltării Regiunii Nord-Est pentru viitoarea perioadă de programare 2014 – 2020, prin identificarea disparităţilor inter şi intrajudeţene din punct de vedere economic, social, demografic, prin analiza aprofundată a nivelului actual de dezvoltare din mediul urban şi rural şi identificarea investiţiilor necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei prezente.

Una dintre concluziile studiului este că criza economică din ultimii patru ani a adus scăderi semnificative economiei regionale, iar oraşele mari au resimţit din plin criza, în special în sectoare de activitate precum construcţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile conexe, dar nu numai.

Pentru multe dintre oraşele mici, mediul de afaceri local este construit în special în jurul unităţilor active în comerţ, iar în multe cazuri, cel mai important angajator local este statul (şcoli, primării, alte servicii şi instituţii publice), se arată în studiu.

Mediul de afaceri din Regiunea Nord Est ca, de altfel, din întreaga ţară, se declară foarte afectat de instabilitatea macroeconomică a ţării, de politicile naţionale de dezvoltare economică care sunt considerate lipsite de coerenţă şi ineficiente, de fiscalitatea excesivă şi de corupţie.

Nivelul general de nemulţumire care a fost identificat în rândul mediului de afaceri este cu atât mai ridicat cu cât climatul local pentru afaceri nu este perceput ca unul favorizant, iar impactul crizei economice este resimţit puternic. Pentru perioada imediat următoare, reprezentanţii afacerilor locale prevăd un scenariu mai degrabă pesimist, pe fondul scăderii generale, în continuare, a cererii de produse şi servicii. În acest context, o treime dintre companiile din Regiunea Nord Est îşi propun pentru următorii ani doar să se menţină în activitate, excluzând investiţiile pentru dezvoltare, cu atât mai mult cu cât majoritatea se aşteaptă ca perioada de criză să mai dureze încă cel puţin 3 ani.

În acelaşi studiu se mai evidenţiază că şi colaborarea cu sectorul public al mediului de afaceri este în general nesatisfăcătoare. Pe de o parte, mediul public desfăşoară activităţi şi susţine investiţii menite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri. Pe de altă parte, mediul de afaceri fie nu este informat cu privire la aceste acţiuni, fie le consideră mai puţin eficiente fiind cazul structurilor de sprijinire a afacerilor care au fost înfiinţate în fiecare judeţ, cel puţin în oraşele mari şi care nu funcţionează la capacitatea previzionată. „Criza este, cu adevărat, o justificare pentru această situaţie, dar o mare parte a mediului de afaceri din regiune (aproximativ 60%) nu ştie că există şi ar putea beneficia de serviciile unor structuri ca incubatoarele de afaceri, centrele de afaceri, centrele expoziţionale etc. Soluţia recomandată este, în acest caz, îmbunătăţirea promovării serviciilor oferite de structurile existente vizând ca grupuri ţintă atât afacerile existente dar şi potenţialii antreprenori”, se menţionează în studiu.

 

Documentul mai arată că opinia generală care a reieşit din consultările publice este că ar trebui susţinute în continuare structuri de sprijin al afacerilor, în special cele de tip greenfield. Deşi este nevoie de o fundamentare riguroasă pentru proiectele concrete de acest tip, justificarea unor investiţii de acest gen are ca punct de plecare costul foarte mare pe care îl presupune achiziţia terenului şi utilităţile pentru demararea/dezvoltarea unor unităţi de producţie, susţin autorii studiului care adaugă că structurile de genul parcurilor industriale pot fi cu atât mai bine venite cu cât, având în vedere că arealul în discuţie este mediul urban din regiune, terenul disponibil pentru investiţii este limitat. În plus, delimitarea unui areal pentru activităţi industriale este o metodă recomandată pentru punerea în practică a politicilor locale referitoare la zonarea funcţională a oraşelor.

Oraşele mici sunt, în cele mai multe cazuri, singurele unităţi locale capabile de polarizare în zona în care sunt amplasate. La momentul actual, oraşele mici sunt puse în situaţia de a identifica o soluţie salvatoare pentru propria dezvoltare economică. Prin axarea spre ceea ce la nivel global este denumit „industria alimentelor” (eng., food industry), oraşele mici şi mijlocii pot reprezenta amplasamentul pentru centrele de prelucrare, depozitare, valorificare, cercetare, dar mai ales de servicii pentru activităţile agricole din ruralul învecinat. Această abordare poate aduce plus valoare zonelor rurale, generând dezvoltare pentru întreaga regiune.

Studiul evidenţiază că judeţul Suceava se remarcă în regiunea Nord Est din prisma numărului mare de oraşe: 16, în comparaţie cu 8 în judeţul Bacău, 7 în judeţul Botoşani şi câte 5 în fiecare din celelalte judeţe. Cea mai mare parte a oraşelor sucevene sunt de talie mică şi sunt grupate în jumătatea de est a judeţului, în jurul municipiilor Suceava şi Rădăuţi, în zone în care relieful este mult mai permisiv dezvoltării aşezărilor umane faţă de cel din partea de vest. În zona vestică a judeţului Suceava reţeaua urbană este formată din 3 oraşe cu valenţe turistice deosebite (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului), cărora li se adaugă recent-înfiinţatul oraş Broşteni.

 proiect dezvoltare sv-bt

Oraşele mici devin din ce în ce mai puţin atractive pentru locuire din cauza oportunităţilor scăzute de dezvoltare profesională şi personală. Tinerii, în special, şi populaţia aflată în prima parte a intervalului vârstei de muncă, în general, reprezintă segmentul de populaţie cel mai predispus la migrarea spre oraşe mai mari sau la migraţia internaţională.

În ceea ce priveşte fenomenul migrării internaţionale se află în plin proces de desfăşurare şi, cu toate că nu poate fi nici măcar estimat cu precizie, afectează fără îndoială situaţia actuală a oraşelor din regiune.

Manifestările actuale constau în lipsa de pe piaţa forţei de muncă a anumitor meserii de bază, numărul ridicat de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care sunt rămaşi în grija rudelor, cu tendinţe în creştere a infracţionalităţii juvenile etc. Efectele depopulării oraşelor se vor resimţi mai acut în perioada următoare, atingând apogeul, cel mai probabil, în 10-15 ani, când dezechilibrele demografice şi de pe piaţa forţei de muncă vor afecta dramatic activităţile economice şi sistemele de asigurări sociale.

În acelaşi studiu se mai arată că în conformitate cu tendinţele identificate în cadrul consultărilor publice, migrarea forţei de muncă tinere determină mai recent şi migrarea copiilor şi a populaţiei şcolare pentru reîntregirea familiilor care, coroborată cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei, migraţia populaţiei tinere întregeşte un scenariu pesimist al demografiei mediului urban (şi nu numai!) din Regiunea Nord Est.

„Deşi aparent poate reprezenta o reglare a deficitului de locuri de muncă, reducerea drastică a populaţiei tinere va afecta, pe termen mediu şi lung, capacitatea de reînnoire demografică a populaţiei, capacitatea populaţiei active de a susţine din punct de vedere economic funcţionarea sistemelor sociale şi administrative”, se mai arată în studiu.

Documentul subliniază că îmbătrânirea populaţiei ridică semnale serioase de alarmă pentru perioada următoare în special din prisma sistemelor de asigurări sociale de stat, a serviciilor de sănătate publică şi a serviciilor de asistenţă socială care vor trebui, pe de o parte, să fie furnizate unui număr din ce în ce mai mare de beneficiari şi, pe de altă parte, să fie susţinute financiar de un număr din ce în ce mai mic de contributori.

 

loading...