Intră acum și în grupul de
Preşedintele PNL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat Ministerului Mediului şi Apelor Române să înceapă urgent lucrări de prevenire a inundaţiilor în judeţul Suceava.
Flutur susţine că în ultimii ani s-a stopat construirea de diguri și amenajarea albiilor pe toate râurile, pe întreaga rețea hidrografică a județului Suceava şi consideră că s-au pierdut 4 ani, cand s-ar fi putut construi, căci au fost ani secetoși.
„Printre măsurile care ar trebui luate se numără întreţinerea albiilor, întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor, reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere afectate”, a spus senatorul liberal.
El arată că judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat în ce priveşte producerea inundaţiilor.
„Ca urmare a inundaţiilor de mare amploare care au avut loc în ultimi ani, mii de locuinţe au fost afectate, kilometri de drumuri şi amenajări hidrotehnice au fost distruse, iar pagubele s-au ridicat la peste 1 miliard de lei. Din păcate în urma revărsărilor de ape s-au înregistrat şi pierderi de vieţi omeneşti”, a precizat liderul PNL Suceava.
Gheorghe Flutur arată că reţeaua hidrografică a judeţului Suceava însumează 3.092 kilometri, iar cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană.
„Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi râul Suceava. Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Suceava a identificat 52 de puncte critice de-a lungul mai multor cursuri de apă din judeţul Suceava. Pe râul Siret au fost constatate 9 puncte critice, pe raza localităților Zamostea, Zvoriştea, Grămeşti, Dumbrăveni, Dolhasca, Liteni şi pe raza comunei Vorona din judetul Botoșani. Zece puncte critice sunt pe râul Moldova, la Breaza, Baia, Cornu Luncii, Vadu Moldovei şi la Fundu Moldovei. Pe râul Suceava, 9 puncte critice, 7 constând în eroziuni din care cea mai lungă este pe raza comunei Gălăneşti, apoi la la Vicovu de Sus, la Bilca în aval de microhidrocentrală. De asemenea, eroziuni au mai fost constatate pe malurilor pârâurilor Suceviţa, Solca, Iaslovăţ, Suha şi afluenţii acestuia, Slătioara, Negrileasa, Brodina şi Calela, Cotârgaşi, râul Bistriţa şi pârâurile Tibău şi Cârlibaba, Moldoviţa, Frumosu şi Deia, Sasca Mare, Rusca, Somuzul Mare, Isachea, Suha Mică, Corlata, Bucovăţ, Râşca, Racova. Dintre pârârile din Suceava, cel care are cele mai mult probleme, cel puţin pe partea de eroziuni ale malurilor, este Soloneţul. Sunt 4 puncte critice de-a lungul pârâului, toate constând în eroziuni ale malurilor, câte una pe raza comunelor Cacica, Pârteştii de Jos, Comăneşti şi Todireşti, situaţia cea mai gravă fiind la Cacica”, arată Flutur.
El a mai declarat că din păcate sunt multe investiții abandonate în județul Suceava cum ar fi amenajarea râu Dorna pe sectorul Poiana Stampei – Vatra Dornei, lucrările de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor pe tronsonul Solca-Arbore şi decolmatare la acumularea Solca, amenajarea râului Moldova pentru apărarea frontului de captare a municipiului Suceava la Berchişeşti, dar şi amenajarea râului Bistriţa și afluenţi pe sectorul Iacobeni-Sabasa.
„Îmi exprim îngrijorarea faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor, inclusiv cele județene, cu privire la măsurile de prevenire a efectelor inundaţiilor în judeţul Suceava. Trebuie să fie prioritate de grad zero, pentru că râurile Suceava, Moldova, Bistriţa şi afluenţii lor au caracter torenţial în unele situaţii. Trebuie finanţare pentru proiectele de la Ulma, Brodina, de la Dorneşti -pârâul Ruda, care sunt urgente, apoi zona Straja, Vicovu de Sus, Frătăuţii Noi, înălţarea digurilor, la Satu Mare și Țibeni, regularizarea pârâului Putna la Putna şi Gura Putnei, regularizarea pârâului Solca la Solca şi Clit, amenajarea digului pe râul Suceava la Grăniceşti şi recalibrarea albiei râului Suceava în municipiul Suceava. Sunt câteva exemple de urgenţe care trebuie să intre imediat în finanţare”, susţine Flutur.
El a arătat că nu a văzut nicio preocupare a autorităţilor judeţene, a celor de la Apele Române şi de la Ministerul Mediului vizavi de aceste proiecte.
„La Ministerul Mediului sunt 16 studii de fezabilitate care zac în sertare. Este vorba de studiile privind regularizarea râului Moldova de la Fundu Moldovei la Gura Humorului, din zona Capu Câmpului, Valea Moldovei, Cornu Luncii şi din zona Baia, Fântâna Mare, Vadu Moldovei, Oniceni, Dragușeni”, a adăugat Flutur.
El crede că sunt câteva priorităţi care cred că au adormit vigilenţa autorităţilor judeţene şi a celor de la Apele Române şi de la Ministerul Mediului.
„Solicit urgent ministrului Mediului şi Apelor Romane, demararea lucrărilor de prevenire a efectelor inundaţiilor în județul Suceava”, a mai spus Flutur care consideră că prea repede s-au uitat nenorocirile prin care a trecut județul Suceava la inundații. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
