Intră acum și în grupul de
Senatorul PSD de Suceava, Ovidiu Donțu, încearcă să transforme alegerile locale într-o prezentare de candidați cu talent și a propus o inițiativă legislativă prin care cei care candidează pentru funcțiile de primar, consilier local sau consilier județean să recite sau să cânte imnul național, dar și să pozeze cu drapelul național în spate.
Potrivit legii inițiate de Donțu, „propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere, declaraţiile de interese și declaraţiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate și datate de candidaţi, o fotografie color a fiecărui candidat, îmbrăcat în ţinută decentă, realizată lângă drapelul României și, în cazul în care acesta dorește, cel al Uniunii Europene, înregistrarea audio-video cu fiecare candidat recitând sau intonând, în limba română, cel puţin prima strofă din imnul naţional al României, precum și de copiile actelor de identitate ale candidaţilor”.
Legea mai prevede că fotografia color menționată cu candidatul la drapel, se va depune în patru exemplare, ale căror dimensiuni nu pot fi mai mici decât cele specifice formatului de 9×13 cm.
Totodată, „înregistrarea audio-video menționată se va depune pe patru medii externe de stocare a informației (dischetă, CD, DVD, unităţi de stocare USB sau hard-discuri detașabile)”, mai prevede legea, interesant fiind de unde vor găsi candidații dischete și pe ce calculatoare mai pot fi acestea folosite.
De remarcat este că Donțu propune ca în lege să se prevadă că deși afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat sunt interzise, se exceptează doar afișele care reproduc fotografia color la drapel a candidatului depusă odată cu candidatura.
Senatorul PSD explică în expunerea de motive că a inițiat această lege pentru că analizând legislaţia incidentă alegerilor nu a regăsit norme minime care să impună obligativitatea cunoașterii limbii române (această prezumându-se) sau a imnului naţional al României.
„Candidaţii care vor ocupa funcţiile de consilieri, locali sau judeţeni, ori de primari, sunt cetăţeni care acceptă, prin depunerea documentelor, punerea activităţii viitoare în slujba cetăţenilor din unităţile administrativ- teritoriale unde candidează și, nu în ultimul rând, care vor exercita anumite prerogative ale statului român”, spune senatorul.
El arată că după validarea mandatelor fie de parlamentari, fie de consilieri ori primari, refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei respective ia act, ori se consideră demisionaţi de drept în cazul aleșilor locali.
„Imnul naţional este reglementat prin LEGEA nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional și folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile și instituţiile publice, și, în considerarea principiului Nemo consetur legem ignorare care constituie o prezumţie a cunoașterii legii, se apreciază că fiecare cetăţean are obligaţia de a cunoaște legea și nu se poate apara de răspundere invocând necunoașterea prevederilor ei”, arată Donțu.
El adaugă că abordează juridic această obligativitate de a cunoaște imnul naţional, propunând recitarea sau intonarea măcar a primei strofe la momentul depunerii candidaturii pentru astfel de funcţii, apreciind că prin această modalitate se demonstrează de către candidaţi cunoașterea minimală a respectivului simbol naţional.
În ceea ce privește drapelul, Donțu susține că prin fotografierea candidatului Iângă acesta, are loc o recunoaștere a acestui simbol naţional, candidatul fiind liber, dacă dorește, să îi demonstreze atașamentul prin diverse gesturi cum se întâmplă de exemplu, în Republica Moldova, la momentul depunerii jurământului de către miniștri care se apleacă în faţa drapelului naţional și îl sărută, indiferent dacă sunt femei sau bărbaţi.
Intră acum și în grupul de
