Nechifor prezintă condițiile tehnice pentru menținerea clasificării UNESCO pentru Rezervația Codrul Secular Slătioara și arată că există două situri, Pietrosul Mare și Retezat, unde responsabilii UNESCO au observat nefuncționarea lor și se pune problema menținerii clasificării

Deputatul de Suceava Pro România Cătălin Nechifor a prezentat, vineri, considerente de ordin tehnic și juridic,  privind riscul pierderii clasificării UNESCO pentru Rezervația  Codrul Secular Slătioara după ce  Direcția Silvică Suceava a infirmat ipoteza lansată de acesta.

Deputatul sucevean subliniază că Rezervația Codrul Secular de la Slătioara au fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu ocazia celei de a 41-a Sesiuni a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniu Mondial, de la Cracovia- Polonia, la care a participat ca reprezentant al României, alături de senatorul Vlad Alexandrescu și de deputatul Nicolae Bacalbașa, toti trei fiind membri ai Comisiei permanente comune a Senatului și Camerei Deputațior pentru relația cu UNESCO.

În aceste condiții el arată că trebuie ca lucrurile să fie spuse și să rămână pentru prezent și/sau pentru viitor, și se vede pus în situația de a prezenta aspecte de reglementare referitoare la orice sit natural clasificat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Astfel, potrivit acestor reglementări, odată cu obținerea clasificării UNESCO era necesar să se instituie titlul ”Localitate cu monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial” pentru comuna Stulpicani, iar prin grija administratorilor de drum, titlul trebuia să fie înscris pe panouri aflate la intrările în localitate, de dimensiunea celor cu denumirea localităţii, cu litere albe pe fond maro, însoţit de sigla Patrimoniului Mondial.

Pe de altă parte, pentru protejarea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi pentru respectarea prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au o serie de atribuţii, dintre care următoarele consider că sunt relevante:

– cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării monumentelor, pentru punerea în aplicare şi respectarea deciziilor acestora;

– colaborează cu proprietarii, administratorii sau titularii altor drepturi reale asupra monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, pentru aplicarea planurilor anuale de protecţie şi gestiune;

– participă, în condiţiile legii, la cofinanţarea din bugetele proprii, precum şi din venituri extrabugetare a lucrărilor prevăzute de legsilația în domeniu;

– includ obiectivele specifice prevăzute în Programul de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial în programele şi planurile de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, şi în autorizaţiile pe care le emit, potrivit legii;

– monitorizează şi controlează aplicarea reglementărilor legale cu privire la protejarea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, a programelor şi planurilor de protecţie şi gestiune;

– asigură aplicarea siglei ”Monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial” şi controlează întreţinerea acesteia de către proprietar.

„În plus, Direcția Silvică Suceava a făcut o confuzie de termeni, eu nu m-am referit la fenomenul defrișărilor ilegale, ci la termenul de defrișare, care, conform dexonline este un substantiv feminin cu următoarea definiție ”1 înlăturare a pădurilor, prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul pentru agricultură, construcții etc. Si: defrișat1 (1). 2 Curățare a unui teren de arbori sau resturi lemnoase Si: defrișat1 (2), despădurire, (reg) lăzuire. 3 (Pex) Desțelenire. 4 (Rar) Exploatare a lemnului Si: defrișat1 (4)”. Evident, defrișările ilegale au un loc aparte în cadrul amenințărilor la adresa securității naționale, așa cum a fost accentuat și în răspunsul Direcției Silvice Suceava”, arată Nechifor.

El subliniază că nu a contestat sub nicio formă faptul că prin acțiunile și activitățile specifice, Direcția Silvică Suceava îndeplinește toate condițiile asumate pentru ca această rezervație să fie inclusă și menținută în lista monumentelor naturale UNESCO, dar, ține să informeze cu privire la o potențială situație de risc (inclusiv riscul de a se pierde clasificarea UNESCO).

„Concret, mă refer la situația altor două sit-uri, Pietrosul Mare și Retezat, pentru care responsabilii UNESCO au observat nefuncționarea lor, în sensul în care s-a primit clasificarea, luând notă de calendarul propus pentru procesul de revizuire a funcționării acestora și considerând că autoritățile și actorii locali trebuiau incluși mai devreme în procesul de monitorizare a clasificării în Lista Patrimoniului Mondial. Măsura executivă va însemna primirea la UNESCO/IACBR a unui număr de două rapoarte periodice și/sau a celor două formulare de noi nominalizări privind cele două sit-uri, incluse în Procesul de excelență și întărire a Rețelei Mondiale a Rezervațiilor Biosferei, până la 30 septembrie 2019, urmând ca IACBR și ICC MAB să examineze documentele transmise de partea română în cursul anului 2020 și să decidă, pe cale de consecință, dacă cele două sit-uri rămân, sau nu, în UNESCO”, arată deputatul Pro România.

El atrage atenția pentru toți cei responsabili , indiferent de modul în care se adresează, mai mult sau mai puțin colocvial și periorativ, „este foarte important să se asigure atenția sporită și la modul de interacțiune și colaborare cu autoritățile locale, județene și naționale pentru a păstra, așa cum este firesc, Codrii Seculari de la Slătioara în Patrimoniul Mondial UNESCO”.