Senatorul PNL de Suceava Daniel Cadariu despre moțiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor: Acest ministru, total incompetent și depășit de situație, trebuie să plece acasă. A adus în stare de dezastru sectorul rutier și calea ferată din România

Senatorul PNL de Suceava Daniel Cadariu a anunțat că va prezenta miercuri o moțiune simplă împotriva ministrului Transporturilor, Lucian Șova.

El a spus că în urmă cu două săptămâni a solicitat public demisia ministrului Transporturilor, Lucian Șova, motivat de faptul că, în perioada în care acesta a „condus” Ministerul Transporturilor, a adus în stare de dezastru sectorul rutier și calea ferată din România.

Întrucât nici acesta dar nici doamna prim-ministru nu s-au “obosit” să reacționeze în vreun fel, în ziua de 24 septembrie Biroul Politic Național al PNL a decis depunerea unei moțiuni simple împotriva acestui ministru.

Astfel, senatorul Cadariu a primit sarcina întocmirii și depunerii acestei moțiuni.

 

„În cadrul  ultimei ședințe de plen a Senatului României am depus moțiunea simplă “România sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”. Miercuri 03.10.2018 voi prezenta în plenul Senatului această moțiune care va fi apoi dezbătută și votată.Evident, sper ca majoritatea colegilor din Senat, înțelegând gravitatea situației din sectorul de transporturi din România, să voteze moțiunea, iar acest ministru, total incompetent și depășit de situație, să plece acasă”, a declarat Daniel Cadariu.

Vă prezentăm integral textul moțiunii redactat de Daniel Cadariu:

 

 

MOȚIUNE SIMPLĂ

 

România sub orânduirea PSD – ruşinea Europei la infrastructura de transport

 

 

          Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

 

Domnule ministru al Transporturilor Lucian Șova,

 

Condus de către dumneavoastră,  Ministerul Transporturilor a adus în stare de DEZASTRU sectorul rutier și calea ferată din România.

 

Să începem cu câteva date de ultimă ora cu privire la sectorul pe care îl analizăm astăzi.

          Conform ultimului bilanț făcut public de către CFR Călători, în anul 2017 trenurile de călători din România au avut întârzieri cumulate de aproximativ 5 milioane de minute, ceea ce înseamnă aproape 10 ani de întârziere. Viteza medie cu care trenurile au circulat și încă circulă în România este de aproape 44 km/h. Mai puțin decât acum o sută de ani.

În data de 14 septembrie 2018 Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu a declarat, citez:

„Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul transporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”

          Acest apel al doamnei Corina Crețu a venit la 5 luni de la scrisoarea trimisă de către dumneaei premierului Viorica Dăncilă, ministrului Rovana Plumb de la Ministerul Fonduri Europene și dumneavoastră domnule ministru Lucian Şova, scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor UE.

 

Domnule ministru,

 

Chiar dacă ați încercat să negați cele spuse de către Comisarul european pentru politică regională, acesta a revenit în data de 16 septembrie 2018 și a precizat:

“Domnul ministru spunea că există un grad de contractare de 200%, dar noi, la Comisie, nu am primit proiecte noi. În propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027, fondurile de coeziune alocate României sunt cu 10%  mai mari faţă de cele prevăzute în actualul exercițiu bugetar.

Pentru a beneficia de acești bani România are nevoie de proiecte, însă Bucureștiul nu a trimis Comisiei Europene nimic nou pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, după proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni. ”

 

Stimați colegi,

 

Aceste câteva date prezentate până aici ar fi deja suficiente să argumenteze titlul acestei moțiuni și să justifice adoptarea ei de către Senatul României.

Iar starea de fapt nu poate fi acceptată sub nicio formă dacă reamintim succint unele dintre realitățile ce nu pot fi negate de nimeni:

 

Anul trecut, în luna septembrie, la prima rectificarea bugetară din anul 2017 Guvernul a diminuat bugetul Ministerului Transporturilor cu 47%.

Bugetul pe 2018, cu rectificările ulterioare, are un rezultat dezastruos pentru infrastructura rutieră: alocări insuficiente pentru autostrăzile în lucru, fonduri infime pentru noile proiecte scoase la licitație și spre ZERO pentru unele lucrări care sunt în diverse stadii de contractare.

 

În acest moment infrastructura rutieră a României este „praf”.

Fără autostrăzi noi, cu autostrăzi vechi neîntreținute, cu drumuri naționale în mare parte impracticabile, pline de gropi și cu poduri care au depășit cu zeci de ani perioada de folosință – nu mai vorbim de perioade de garanție.

Aceste realități generează zilnic blocaje în trafic în aproape toate localitățile din țară dar mai cu seamă în municipii și orașe.

Ele sunt cauza principală a sute de accidente deosebit de grave cu victime umane,  determină poluarea mediului, afectând comunitățile. Practic sunt direct afectați participanții la trafic, transportatorii, administrațiile locale, întreaga populație a țării.

 

În ce privește transportul pe calea ferată lucrurile sunt și aici dea dreptul dramatice.

Timpul de deplasare pe calea ferată din România duce deja la izolarea feroviară a țării. Spre exemplu o călătorie cu trenul între București și Budapesta durează mai mult ca acum 80 de ani; atunci trenul făcea 15 ore între cele două capitale, iar în prezent se face cu o oră mai mult.

În prezent CFR folosește zilnic 800 de vagoane, cu 400 mai puține decât are nevoie. Din 2015 până în 2017 s-au reabilitat doar 15 vagoane, există un contract pentru încă 57 bucăți din care încă nu s-a livrat nimic. Iar cele 700 de vagoane, amintite acum câteva luni de către domnul ministru Șova că ar fi fost reabilitate,  de fapt sunt doar măturate.

Asta în condițiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară are obligația să atragă fonduri europene pentru achiziția de material rulant nou.  Aproximativ 252 de milioane de euro aflate la dispoziția României prin POIM  2014-2020 încă așteaptă să fie cheltuite, dar nici asta nu ați fost în stare să o faceți.

S-a ajuns sa fie anulate trenuri între orașe mari (București-Timișoara sau Timișoara-Cluj) și la o înghesuială insuportabilă în cele rămase. Pe foarte multe rute circulă trenuri cu un singur vagon. Astfel a CFR a atins „performanța” să vândă 500 de bilete la un tren cu un singur vagon, pe ruta Mangalia – Constanța.

Locomotivele sunt atât de vechi încât ba se strică, ba iau foc, aproape săptămânal. În multe cazuri vechimea lor depăşeşte 30 de ani, iar conform legislaţiei ar fi trebuit casate după 20 de ani de funcţionare. Dar pentru a fi folosite în continuare sunt reparate cu piese vechi de pe alte locomotive vechi, scoase din uz.

 

Doamnelor și domnilor senatori,

 

În cele ce urmează, va propunem o privire ceva mai analitică asupra celor două domenii ce ar fi trebuit coordonate şi conduse de către domnul ministru Lucian Şova.

 

Vă prezentăm, cu date statistice, dezastrul în care se regăsește infrastructura rutieră din țara noastră.

În programul de guvernare, Partidul Social Democrat ne-a desenat şi ne-a prezentat hărţi cu mii de kilometri de drumuri care urmau să fie construiţi, însă, ca în toate domeniile, promisiunile celor de la PSD au rămas neonorate după ce au ajuns la putere.

În fapt, infrastructura rutieră a rămas repetentă și în acest an și constituie o piedică majoră pentru dezvoltarea economiei naționale.

Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a ţării este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid.

În România avem deschiși circulației 777 de km de  autostradă și niciuna dintre aceste autostrăzi nu traversează țara de la est la vest. Dacă privim harta autostrăzilor este o linie întreruptă, cu sectoare aflate în lucru, altele în licitație pentru SF sau altele aflate în  diverse stadii de construcție.

Totodată, există foarte multe tronsoane de drum naţional unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres.

Din cele 86.088 kilometri de drumuri publice câte există în România, peste o treime (35%) sunt pietruite și de pământ. Doar 34.900 kilometri (40,5%) sunt drumuri modernizate, iar 21.074 kilometri sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.

Stimaţi colegi,

Guvernul format din majoritatea PSD – ALDE ar trebui să țină cont de următoarele aspecte înainte de a îi întreba pe alții de ce nu avem autostrăzi sau drumuri expres:

  1. a) Proceduri de expropriere mult întârziate, nerespectarea termenelor din calendarul procedurilor și urmărirea acestora – exemplu: Lotul 2 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (24,25 km).
  2. b) Încălcarea de către funcționari a procedurilor de deschidere a ofertelor: blocarea licitațiilor, relansarea, după ani de zile, de la zero a procedurilor – de exemplu: anularea licitațiilor pentru 81,26 km din cei 121 km (adică 67%) ai coridorului Craiova-Pitești din cauza faptului că ofertele au fost deschise înainte să fie soluționate contestațiile.

  3. c) Întârzieri nejustificate în organizarea licitațiilor după finalizarea documentațiilor: ignorarea relocării rețelelor de utilități – exemplu: autostrada Transilvania (A3), tronsonul dintre Nădășelu și Suplacu de Barcău
  4. d) Lipsa termenelor limită pentru finalizarea etapelor procedurale şi neasumarea răspunderii pentru întârzieri în implementare: aproape un an pentru evaluarea ofertelor – exemplu: desemnarea câștigătorului pentru noul nod rutier de la Berceni de pe DNCB (actuala centură a Municipiului București).

 

 

 

Domnule ministru,

 

Un ministru al transporturilor ar trebui să fie un campion al infrastructurii şi un susţinător al autostrăzilor. Dumneavoastră, din contră, sunteţi un veritabil ministru anti-autostrăzi.

Pentru dumneavoastră prezenta autostrăzilor ar determina plecarea multinaţionalelor odată cu locurile de munca bine plătite.

Asta este logica PSD privind infrastructura, asta explică de ce nu avem nici drumuri moderne, dar nici salarii decente pentru români.

De altfel, mandatul dumneavoastră este un şir de declaraţii sfidătoare şi arogante, de gafe, de nerealizări, blocaje şi decizii dezastruoase.

 

Stimate domnule ministru,

 

Aţi făcut praf toate proiectele mari de infrastructură rutieră ale României în mandatul dumneavoastră, începând cu autostrăzile care ar trebui să treacă Carpaţii!

Să le luăm pe rând.

 

Autostrada Târgu Mureş – Iaşi

Este o legătură a Moldovei cu Europa peste Carpaţii Orientali care este vitală pentru economia acestei regiuni.

Deși Comisia Europeană a transmis oficial că autostrada Iași – Târgu Mureș este eligibilă aţi reziliat contractul pentru realizarea studiilor geotehnice pentru cei 100 de kilometri din Transilvania ai autostrăzii, cu toate că acest contract avea finanţare din fonduri europene.

Aţi decis că cea mai bună soluție pentru această autostradă este un parteneriat public – privat (PPP). Cel mai probabil însă, autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, nu va putea fi realizată în acest sistem din cauza costurilor ridicate și a imposibilității practicării unor taxe mari de autostradă în regiune. Practic procedurile PPP vor dura ani de zile și vor sfârși cu un eșec, fapt care va aduce alte întârzieri la realizarea acestei autostrăzi atât de așteptate.

Autostrada Sibiu-Piteşti

Așteptată și cerută cu insistenţă de cei doi mari constructori de automobile de la Craiova și de la Mioveni.

Este blocată. Nu există constructori pe loturile uşoare din capetele autostrăzii Sibiu-Boiţa şi Piteşti – Curtea de Argeş. Nu are acord de mediu, care este o cerinţă obligatorie pentru a putea desfăşura lucrări. Dar, ceea ce este cel mai grav este că pe secţiunile cu adevărat grele, montane, loturile 2, 3 şi 4, nu avem nici licitaţie făcută, nici studii geotehnice serioase.

Autostrada de pe Valea Prahovei, între Comarnic şi Braşov

În luna iunie 2018, aţi luat o decizie total neprofesionistă, renunțând la asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești – Comarnic – Brașov, după ce în prealabil, tot un guvern PSD – ALDE a solicitat sprijinul acestei instituţii.

De asemenea, domnule ministru, sub „tutela” dumneavoastră, contractul pentru realizarea centurii Comarnic a fost reziliat, iar procedura de licitaţie pentru construirea variantei Buşteni a fost anulată, deşi cele două proiecte au fost lansate încă din anul 2015. În acest caz, singura alternativă pentru fluidizarea circulaţiei pe DN 1 Valea Prahovei rămâne construirea Autostrăzii Comarnic – Braşov.

 

Doamnelor şi Domnilor senatori,

 

Cu actualul Ministru la Ministerul Transporturi asistăm la GESTIONAREA DEZASTROASĂ A FONDURILOR.

Bugetul pentru anul 2018 în domeniul infrastructurii rutiere adoptat de Parlament conține alocări insuficiente pentru autostrăzile aflate în lucru, la jumătate sau chiar un sfert față de cât ar fi nevoie, deși unele proiecte au multe tronsoane ce ar trebui finalizate până în anul 2019.

 

 

A3 Bucureşti – Braşov

Alocarea bugetara pe 2018: 21 milioane de lei, dintr-un necesar de minim 100 milioane de lei.

A10 Sebeş – Turda

Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetat de guvern: 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar”, conform Asociaţiei Pro Infrastructura.

A1 Lugoj – Deva

Pentru anul 2018 Bugetul prevede o alocare de circa 217 milioane de lei, fata de un necesar de 430 de milioane de lei.

 

În plus,