Lia Olguța Vasilescu îi răspunde lui Băișanu: Introducem venitul minim de incluziune ce va asigura venitul minim de trai

Ministrul Muncii și Justiţiei Sociale, Lia Olguța Vasilescu, anunță, într-un răspuns transmis deputaului ALDE de Suceava, Ștefan Alexandru Băișanu, că prioritatea acestui minister rămâne lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale și anunță introducere venitului minim de incluziune prin care se asigură nivelul minim de trai.

Băișanu a arătat, în Parlament, că fenomenul abandonului maternal a luat amploare și că 800 de nou născuți sunt abandonați în maternitate, iar alți 500 în secțiile de pediatrie și a solicitat ministrului Muncii și Justiției Sociale să prezinte măsurile pe care le are în vedere pentru diminuarea fenomenului.

În răspunsul ministrului, sunt enumerate actualele programe de protecție socială, dar Lia Olguța Vasilescu îl anunță pe Băișanu că acest minister vine în sprijinul persoanelor și familiilor aflate în dificultate cu programe viitoare precum Venitul Minim de lncluziune, care armonizează măsurile de combatere a sărăciei și consolidează cele trei beneficii de asistenţă socială, reglementate în prezent, respectiv, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

„Venitul minim de incluziune va reprezenta principala formă de sprijin pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială în România, inclusiv în rândul familiilor sărace cu copii. Venitul minim de incluziune se va acorda din bugetul de stat ca diferenţa între nivelurile prevăzute prin lege specială și venitul net al familiei sau al persoanei singure realizat sau obţinut într-o anumită perioadă de timp, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România”, menționează Vasilescu.

Prin acest venit minim de incluziune se asigură nevoile de bază reprezentând hrana, îmbrăcămintea, igiena personală și menținerea și salubrizarea locuinței.

Ea explică în răspuns că avantajele introducerii venitului minim de incluziu ne vor fi următoarele: introducerea unui program modern de corelare a celor trei programe existente cu condiţii de eligibilitate diferite;  alinierea indicatorilor utilizaţi și stabilirea aceluiași tip de receptor al beneficiului, respectiv familia spre deosebire de cele trei programe actuate care vizează atât familia cât și gospodăria, utilizarea ca element de stabilire a plafoanelor de venituri a adultului echivalent ţinând cont de modelul european care privește distribuţia consumului în gospodărie și nu cumulul de venituri pe membru de familie și un beneficiu acordat mai mare, în medie cu 60% pentru cei care nu au nici un venit și cu aproximativ 30% pentru cei care au venituri, includerea în program și a celor care realizează venituri din muncă în vederea stimulării menţinerii pe piaţa muncii;  reducerea diferenţelor dintre mediul urban și mediul rural prin luarea în considerare a autoconsumului în cadrul agriculturii de subzistenţă; ţintirea îmbunătăţită a celor mai sărace persoane, prin reașezarea pragurilor de venit și configurarea mai echitabilă a nivelului cuantumurilor beneficiilor sociale;  consolidarea componentei pro-muncă, prin introducerea de stimulente financiare în cadrul tuturor componentelor de venit minim de incluziune și păstrarea unei părţi din veniturile câștigate din muncă astfel încât acţiunea socială își schimbă sensul de la o intervenţie reactivă la una pro-activă; menţinerea măsurilor destinate stimulării participării copiilor de vârstă școlară la activitatea educaţională și astfel crearea premiselor pentru dobândirea unei educaţii ce să permită accesul mai ușor pe piaţa muncii și implicit la un standard de viaţă mai ridicat; simplificarea procedurilor și reducerea costurilor administrative și private prin reducerea numărului de formulare și documente solicitate și efectuarea de plată unică lunară pentru aceeași familie cu costuri administrative mai mici, efort redus inclusiv din partea beneficiarului, beneficiu încasat integral într-o singură tranșă.

Totodată, conform Programului de Guvernare pentru perioada 2017-2020, Guvernul propune în această perioada un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și a familiilor din care provin, considerând că investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor, mai arată ministrul Muncii care enumeră între măsuri deducerile fiscale, dezvoltarea rețelei de servicii de îngrijire, de consiliere familală, organizarea serviciilor de creștere și îngrijire a copiilor pe timpul zilei sau promovarea unor mecanisme de sprijin al părinţilor și de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie și cea profesională.