CJ Suceava a decis să înceapă procedurile înființării Parcului Industrial în zona Centrului Economic Bucovina. Dan Ioan Cușnir a cerut să fie făcută o analiză a cauzelor eșecului Centrului Economic pentru a nu se repeta și la Parcul Industrial

Consiliul Județean Suceava a decis, vineri, cu o singură abținere, inițierea demersurilor de constituire a unui parc industrial pe amplasamentul și în vecinătatea Centrului Economic Bucovina potrivit unui proiect de hotărâre inițiat de conducerea CJ Suceava.

În cadrul dezbaterilor, consilierul PSD Dan Ioan Cușnir a spus că, după opinia sa, în acest proiect trebuia să fie delimitat foarte clar și unde se va dezvolta Aeroportul Suceava, unde va fi amplasat terminalul 2 și terminalul 3, dar și unde va putea fi construită o a doua pistă a aeroportului.

„Ne așteptam la ceva mai pragmatic”, a spus Cușnir care a subliniat că pentru ca noul parc industrial să fie credibil ar fi trebuit să existe o analiză a cauzelor eșecului Centrului Economic Bucovina pentru ca greșelile să nu fie repetate, dar și o listă minimală cu firme interesate de a investi în acest parc industrial.

Mai mult, el a spus că se impunea și o analiză din care să reiasă motivele pentru care parcul industrial nu se realizează în zona fostului CET sau la Șcheia, mai ales că la Șcheia sunt 370 de firme.

Cușnir a mai declarat că asocierea cu primăriile Suceava, Salcea și Adâncata o percepe ca o asociere politică și crede că era mai credibilă o asociere a CJ Suceava cu USV.

El a mai spus că este îngrijorat ca firma care va administra acest parc industrial înființată de CJ Suceava să nu aibă soarta Societății de Drumuri și Poduri, care a falimentat.

Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a răspuns că ceea ce se prezintă acum este o strategie a Consiliului Județean cu pașii de urmat pentru înființarea parcului industrial și că vor urma studii de oportunitate și de fezabilitate.

Flutur a menționat că locul a fost ales în acea zonă pentru că acolo are Consiliul Județean Suceava teren și clădiri construite cu fonduri europene.

„Trebuie să găsim o utilitate acestor terenuri și clădiri. Vrem să aducem investitori acolo, iar la viitoarele târguri vom putea prezenta acest proiect”, a spus președintele CJ Suceava care a menționat că nu întotdeauna investitorii vor putea fi atrași „din prima”, dar că trebuie făcute toate procedurile legale pentru ca acest parc industrial să devină realitate.

Consilierii PSD au cerut pauză de consultări pentru a stabili cum votează, iar după aceste consultări proiectul a fost votat cu o singură abținere.

În expunerea de motive a acestui proiect se arată că buna gestionare a infrastructurii de afaceri din patrimoniul județului în regim de parc industrial este cea mai potrivită măsură de stimulare a investițiilor directe autohtone și străine în producție și servicii și de creare de noi locuri de muncă.

 

Potrivit documentului, Centrul Economic Bucovina, bun al patrimoniului public al județului Suceava, are toate funcțiunile  necesare stimulării investițiilor și pieței muncii, mai puțin pe cea administrativă, de statut de parc industrial.

„Construit cu finanțare publică mixtă prin Programul PHARE 2001 și pus în funcțiune în anul 2006, obiectivul de investiții compus din zece unități – centru expozițional, incubator de afaceri, pavilioane industriale – și infrastructură de utilități aferentă nu a funcționat niciodată la capacitatea estimată în proiect. Cauzele au fost diverse, cea mai importantă fiind aceea că autoritatea publică locală s-a aflat în imposibilitatea de a opera schimbări în administrarea centrului în intervalul 2006-2018, perioadă în care funcționarea acestuia a fost monitorizată  de Uniunea Europeană în calitate de finanțator principal”, se arată în expunerea de motive.

Totodată, se menționează că, în acest context, cu asumarea obligației bunei gestionări a patrimoniului public, luând în calcul cele mai importante atuuri de dezvoltare – utilarea și infrastructura existente, amplasarea în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, administrarea prin atragerea în proiect a altor unități administrativ-teritoriale, crearea unui potențial hub de dezvoltare a afacerilor în regim public și/sau privat în zonă – și beneficiind de prevederile legislative specifice acestui domeniu, se consideră că este momentul oportun pentru  inițiera de demersuri de constituire a unui parc industrial cu scopul final de a securiza și de a pune în valoare investiția publică inițiala în Centrul Economic Bucovina.

 

 

Serviciul de specialitate din Consiliul Județean Suceava subliniază în raportul care însoțește proiectul de hotărâre că Centrul Economic Bucovina (CEB), aflat astăzi în conservare, este eligibil prin suprafață, acces la un drum județean și infrastructură de utilitați pentru procedura de obținere a titlului de parc industrial.

 

Totodată sunt prezentați pașii de urmat în vederea realizării acestui obiectiv.

 

Astfel, se va stabili suprafața terenului aferent parcului industrial proiectat plecând de la suprafața CEB de 7,8 ha până la suprafața de aproximativ 12,5 ha obținută prin extinderea cu terenul învecinat urmată de cooptarea unor unități administrativ-teritoriale la constituirea parcului industrial care vor fi acționari ai întreprinderii publice-societate administrator al parcului industrial.

Ulterior se va elabora un studiu de fezabilitate din care să rezulte că parcul industrial proiectat corespunde cerințelor Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, iar apoi se va înființa întreprinderea publică-societate pe acțiuni care va administra parcul.

 

„Deși prin lege județul Suceava poate să transfere administratorului parcului industrial dreptul de proprietate asupra terenului parcului industrial, se va analiza opțiunea de a încheia cu societatea-administrator un contract de administrare a bunurilor proprietate publică aferente parcului, urmând ca societatea­ administrator să încheie cu investitorii (rezidenții parcului) contracte de administrare și servicii conexe pe baza cărora să încaseze redevențe, chirii, comisioane de administrare și contravaloarea utilitaților”, se arată în raport.

Următorii pași prevăd demararea procedurii de selectare a conducerii societații în conformitate cu legislația privind guvernanța corporativă, înființarea web-site-ului societății-administrator; adoptarea regulamentelor privind strategia de organizare, funcționare și dezvoltare a parcului industrial, procedura de selecționare a rezidenților parcului, contractul-cadru de administrare și prestări servicii conexe, regimul circulației pietonale și rutiere în incinta parcului industrial, modul de calcul al cheltuielilor individuale și colective, infrastructura parcului industrial, destinația  unităților, măsuri de protecție a mediului; acordul fondatorilor cu privire la înființarea parcului industrial odată cu alegerea domeniilor de specializare pentru parcul industrial și depunerea cererii de acordare a titlului de parc industrial la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împreună cu documentația aferentă.

De menționat este că titlul de parc industrial conferă administratorului și rezidenților dreptul la scutire la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial; scutire de la plata impozitului pe terenuri; scutire de la plata impozitului pe clădiri; scutiri, numai cu acordul autorităților locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unitaților administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizații de construire sau autorizații de desființare de construcții: măsurile de ajutor de stat prevăzute de lege se acordă conform schemei de ajutor de stat promovate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

„Clusterul Regional lnovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani ar putea fi unul dintre rezidenții parcului industrial. Cel puțin două pavilioane industriale din CEB ar putea fi folosite că terminale cargo (servicii logistice) pentru transport aerian. Clădirea Incubator de afaceri sau un pavilion industrial din CEB ar putea fi alocate activitații de învațământ dual. Clădirea Incubator de afaceri ar putea găzdui și un  centru de competență pentru proiecte de tip Smart City (aplicații pentru transportul public județean, managementul integrat al deșeurilor, harta turistică a județului, rețea de ecrane digitale de informare publică)”, se mai arată în raport.(T.B.)