Educatoarele si invatatoarele se „agata” de metodele traditionale de invatare

Dacă la modul general în judeţul Suceava „se face carte”, fapt demonstrat de participarea numeroasă la olimpiade naţionale şi internaţionale, dar şi rezultatele la examenele naţionale, există multe cazuri în care învăţământul este departe de a fi performant, şi aceasta din cauza cadrelor didactice lipsite de interes. Acestea se agaţă efectiv de metodele tradiţionale de învăţare, lecţiile fiind greoaie şi lipsite de orice noutate.

„Monitorizarea aplicării instrumentelor de asigurare a calităţii în unităţile de învăţământ evidenţiază existenţa şi funcţionarea integrală a comisiilor de asigurare a calităţii, dar din rapoartele de evaluare internă transmise de căli către IŞJ, rezultă întocmirea formală a unora dintre acestea, având ca efecte fie supraevaluarea performanţelor instituţionale şi, ca atare neidentificarea problemelor reale, fie planuri sumare de îmbunătăţire, fără obiective clar prezentate, activităţi, termene, responsabilităţi şi modalităţi de monitorizare şi evaluare” a precizat şeful IŞJ Suceava, Petru Carcalete, la Reuniunea anuală de management instituţional.

La monitorizarea aplicării curriculum-ului naţional, „în unele grădiniţe, la unele cadre au fost identificate aspecte nefavorabile cum ar fi: utilizarea unor demersuri didactice dominant tradiţionale, caracterizate de o predare rigidă, de tip şcolar, amenajări improvizate, mai puţin estetice şi adecvate ale spaţiului educaţional; activitate metodică scăzută, atât la nivel individual, cât şi la nivelul unor comisii metodice; situaţii de comunicare defectuoasă în unele colective, generând puncte de vedere divergente asupra actului educaţional şi colaborării cu familia şi comunitatea.”

Şi în învăţământul primar, „tendinţe nefavorabile s-au întâlnit în forma utilizării preponderentă a strategiilor tradiţionale de învăţare şi evaluare, accentului pus pe acumularea cantitativă de informaţii de către elevi şi chiar de necorectare a tuturor temelor detaliat şi ritmic” a subliniat Petru Carcalete.

Nici unii profesori de la gimnaziu şi liceu nu sunt lipsiţi de „puncte critice”, printre acestea numărându-se „ignorarea resurselor procedurale şi materiale care ar eficientiza lecţia şi absenţa lucrului diferenţiat cu elevii cu ritm lent de învăţare; tehnicizarea abordării conţinutului programelor până la şablonizarea demersului didactic; folosirea în exces a metodelor şi mijloacelor moderne de predare-învăţare, neglijându-se cele tradiţionale; rutina, conservatorismul, starea de automulţumire”.