Analiză INSP privind evoluția epidemiei COVID-19: Cea mai ridicată incidenţă aparentă se înregistrează în judeţul Suceava unde a crescut și ponderea cazurilor fără legătură epidemiologică. Toate cazurile soldate cu deces aveau boli cronice asociate

Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) a prezentat o analiză privind efectele epidemiei COVID-19 în România în perioada 26 februarie-5 aprilie 2020.

Potrivit INSP, în perioada 26 februarie – 5 aprilie 2020 au fost confirmate 4.051 cazuri de infecţie cu coronavirus Covid 19, din care 181 decese. Primul caz de infecţie confirmat a fost înregistrat în data de 26 februarie 2020, iar în următoarele două săptămâni s-a menţinut caracterul sporadic al bolii, fiind confirmate câte 1-2 cazuri zilnic. Din 10 martie numărul zilnic de cazuri confirmate urmează un trend ascendent, cu o medie de 55 de cazuri/zi în săptămâna 16-22 martie, 200 cazuri/zi în săptămâna 23-29 martie, ajungând la o medie de 300 cazuri/zi în ultima săptămână”, conform unei analize realizate de Institutul Naţional de Sănătare Publică (INSP).

Rata incidenţei aparente la nivel naţional este de 18,24 cazuri la 100.000 de locuitori Cea mai ridicată incidenţă aparentă se înregistrează în judeţul Suceava.

În totalul cazurilor raportate se observă o uşoară predominanţă a femeilor  – 56% din total cazuri –  raportul între numărul femeilor şi cele al bărbaţilor fiind de 0.77.

Cazurile confirmate sunt concentrate la vârstele adulte, 78% din cazuri fiind înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 30-69 ani. Au fost înregistrate 127 cazuri la grupa de vârstă peste 80 de ani.  Vârsta medie a celor care au contractat virusul este de  47.6 ani.

Vârsta medie a cazurilor decedate a fost de 66.6 ani, vârsta medie a deceselor fiind semnificativ mai mare decât vârsta media a cazurilor.

”Toate cazurile soldate cu deces aveau boli cronice asociate”, indică analiza INSP, ulterior reprezentanţii Ministerului Sănătăţii explicând că, deşi iniţial au existat cazuri de deces care nu figurau ca având boli asociate, ulterior, în analiza INSP, au fost colectate noi date cu privire la fiecare caz.

Cea mai tânără persoană decedată a avut 27 ani şi cea mai vârstnică 94 ani.  Din totalul celor decedaţi, 63.5% au fost bărbaţi.

41.1% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacţii acestora.

Din totalul de 4.051 de cazuri confirmate în această perioadă, 471 au fost înregistrate la persoane care au revenit în România din străinătate, ponderea cazurilor de import pentru întreaga perioadă analizată fiind de 11.6%. Ponderea cazurilor de import este în scădere în fiecare săptămână. Cea mai frecventă ţară de import a cazurilor rămâne Italia, urmată de Spania, Marea Britanie, Franţa şi Germania.

16.3% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate în rândul personalului sanitar, înregistrându-se un vârf al îmbolnăvirilor în perioada 23 – 29 martie, scăderea fiind apoi accentuată.

Ponderea cazurilor de import este în continuă scădere. Ponderea cazurilor fără link epidemiologic identificat este crescută în judeţele în care s-au înregistrat mai multe cazuri în ultima săptămână (Suceava, Bucureşti, Timiş şi Neamţ)

De asemenea, conform INSP, ponderea scăzută de probe pozitive arată că situaţia infecţiilor este în faza de transmitere locală şi încă nu există o situaţie epidemică extinsă.

”Fatalitatea ridicată în cadrul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani cu boli cronice asociate este comparabilă cu cea înregistrată în celelate ţări afectate. Decesele din aceste grupe de vârstă au fost înregistrate la persoane spitalizate sau aflate în centre de îngrijire sau dializă, ceea ce impune suplimentarea măsurilor de prevenire a infecţiei în aceste instituţii. Detectarea de cazuri în toate grupele de vârstă, asociate cu transmiterea locală, impun pentru următoarea perioadă menţinerea şi respectarea la nivel individual a măsurilor de distanţare socială pentru prevenirea răspândirii bolii, potrivit INSP.

loading...