Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților vrea să ridice un spital și o policlinică care să poarte numele mitropolitului Anastasie Crimca, fondatorul primei bolnițe din Suceava

Intenția Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a ridica un spital și o policlinică în Suceava ce vor purta numele mitropolitului Anastasie Crimca se dorește o continuare a activității sociale sub patronajul Biserii în această zonă.

Într-un material documentar, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților arată că mitropolitul Anastasie Crimca este fondatorul primei bolniţe din Suceava.

Astfel, se menționează că din timpul domniei lui Gaşpar Graţiani se mai păstrează două documente în care se vorbeşte despre întemeierea şi funcţionarea bolniţei de la Suceava, primul dintre acestea, datat la 16 mai 1619 în care Gaşpar Graţiani voievod al Ţării Moldovei între 4  februarie 1619 – 20 septembrie 1620 – dă lui Anastasie Crimca, mitropolitul Sucevei un loc în mijlocul târgului Suceava pentru a face spital, iar al doilea document, scris la Iaşi în 13 aprilie 1620 arată că din dispoziţia aceluiaşi domnitor se dă, între altele,  Mănăstirii Dragomirna să-şi facă moară pe râul Suceava, dar de la această moară să aibă grijă şi să dea la bolniţă, la săracii din târgul Suceava, cât va fi voia egumenului, „căci acea bolniţă a fost făcută în numele lui Dumnezeu de ctitorul sfintei mănăstiri, părintele şi rugătorul nostru, kir Anastasie Crimca, mitropolit de Suceava”.

În documentul prin care se dăruiește terenul pentru înființarea bolniței domnitorul spune: „Noi Gaşpar v<oie>v<o>d, cu mila lui Dumnezeu, domn Ţării Moldovei, Adică ni-am milostivit şi i-am dat părintelui şi rugătoriului nostru kir Anastasie Crimcovici şi mitropolit Sucevii cu un loc în mijlocul târgului nostru Sucevii din locul domnesc, din sus de unde se face târgul, împotriva casălor Felten sas, ca să facă acolo pe acel locu şpital, întru numele Domnului, ca să fie pentru cei săraci şi neputincioşi şi şchiopi şi orbi şi alţii carii vor să să odihnească toţi aciia acolo într-acel spital . Iar după a noastră viaţă, cine va strămuta sau va strica dania noastră acel şpital să nu fie ertat de Domnul Dumnezeu şi de Preacurata lui Maică şi de toţi sfinţii. Şi altul să nu se amestice”.

Bolnița respectivă a fost ridicată lângă biserica Sf Dumitru, iar cercetările arheologice au identificat o construcţie rectangulară, cu un zid lat de 1,20 m, cu crepida de fundaţie la adâncimea de 1,70 m, cu latura de est de 12 m, iar latura scurtă era de 9,50 m, iar prezenţa unor fragmente de cahlă în interiorul acestei construcţii, dovedeşte că fondatorul acestei bolniţe se îngrijise şi de un minim confort al celor îngrijiţi aici.

„Bolniţa de la Suceava din imediata apropiere a Curţii domneşti, ctitorită la început de secol XVII împlinea porunca evanghelică a milostivirii faţă de cei bolnavi prin oferirea unui ajutor medical, iar dorinţa Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, acum după atâtea veacuri de a atrage fonduri pentru construirea unei policlinici şi a unui spital care să poarte numele Anastasie Crimca nu este altceva decât o dovadă vie a continuării activităţii sociale în această zonă sub patronajul Bisericii”, se arată în finalul documentarului prezentat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.