VIDEO//Raed Arafat, la PTF Siret, pleacă atunci când e întrebat despre proiectul DSU în care cine asociază Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența e suspect de propagandă rusă

Șeful DSU, Raed Arafat, a evitat, vineri, în PTF Siret să explice jurnaliștilor propunerea privind înființarea unui grup de lucru care să elaboreze o platformă informatică ce va scana presa online și va stabili care sunt știrile false.

El a fost întrebat de jurnaliștii prezenți la vizita ministrului de Interne din Franța despre această propunere și care este scopul real al acestui proiect în condițiile în care sunt afectate libertatea de expresie și accesul publicului la informații corecte și complete pentru public.

Șeful DSU Raed Arafat a plecat însă imediat, fiind urmărit de ziariștii care solicitau un răspuns, dar acesta a refuzat să ofere informațiile solicitate.

Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă  în contextul conflictului din Ucraina, conform informațiilor Profit.ro. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.

Potrivit propunerilor transmise comunicatorilor din ministere, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”.  Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale, arată Profit.ro

Unul dintre ONG-urile participante, Active Watch a transmis că s-a retras și că nu susține cenzura guvernamentală

Vă prezentăm comunicatul asociației.

ActiveWatch nu a susținut, nu susține și nu va susține CENZURA guvernamentală

Cronologie: Vineri, 4 martie 2022, ActiveWatch a participat la o întâlnire preliminară pentru a sonda posibilitatea de afiliere într-un mecanism de cooperare între membri ai societății civile și din aparatul guvernamental, cu scopul clar asumat de toți participanții că acest instrument va sprijini comunicarea corectă și transparentă a autorităților în contextul invaziei din Ucraina. ActiveWatch a luat decizia să participe tocmai pentru a evalua în ce măsură pot fi evitate erorile de comunicare dinspre autorități spre cetățeni din timpul pandemiei. 

Sâmbătă, 5 martie 2022: În urma unei discuții interne, decidem să nu ne asociem instituțional, dar să oferim expertiză, în regim de voluntariat, astfel încât să observăm dacă acest grup va lua decizii care afectează libertatea de expresie sau care afectează interesul public și accesul la informații corecte și complete pentru public.

În intervalul 7 – 9 martie au loc discuții de organizare și de design metodologic. Nu este nimic bătut în cuie, nu este nimic definitivat, sunt doar discuții preliminare. Întregul mecanism este informal și în faza de organizare, definire a rolurilor, competențelor și valorilor. Întreaga comunicare și interacțiune la nivelul acestui task force în stadiu embrionar este construită în jurul afirmării clare a faptului că ONG-urile NU lucrează pentru Guvern, ci vor încerca să ajute, unde pot, cu identificarea acelor subiecte care pot fi distorsionate în spațiul public și unde autoritățile au OBLIGAȚIA să comunice prompt și transparent, astfel încât să nu amplifice panica morală și să nu repete greșelile din perioada pandemiei.  

Motivația ActiveWatch de a participa la o astfel de inițiativă: Am încercat în mod autentic și dezinteresat să arătăm actorilor guvernamentali că avem competențe și o viziune mult mai democratică asupra spațiului public. Am presupus că, din poziția de observatori, putem preveni eventuale derapaje în comunicarea instituțiilor statului și că le putem împinge să comunice profesionist, empatic și transparent cu mass-media și publicul larg. Am decis precaut să nu respingem din start o astfel de colaborare, astfel încât să ne demonstrăm buna-credință și să ne reafirmăm atașamentul față de misiunea și valorile noastre: din 1994 milităm pentru comunicare liberă în interes public.

Eroarea noastră de judecată și de strategie: Deși avem încredere în competențele și buna-credință a partenerilor din ONG-uri care au fost dispuși să contribuie la dezvoltarea acestui mecanism, cu accent pe îmbunătățirea comunicării și nu pe suprimarea ei, am subestimat impactul negativ pe care această platformă (neoficială, neformalizată și nedefinitivată) l-ar putea avea asupra percepției publice, mai ales în acest context tulbure. Am ales să ne concentrăm pe ce putem și știm să facem într-o manieră pozitivă și am mizat pe principiul colaborării loiale între ONG-uri și autorități. Din punctul nostru de vedere, mesajul ONG-urilor a fost tot timpul evidențiat și ferm: scopul acestui demers este de ajuta publicul să ia decizii informate și să nu pice pradă campaniilor de dezinformare coordonate de diferiți actori din societate.

Decizia ActiveWatch: Pentru că am evaluat greșit această POSIBILĂ colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă. Vom colabora și comunica doar în contexte formale, deschise mass-media și publicului larg.

Vom continua activitatea de monitorizare a activității Guvernului și a altor actori instituționali sau politici care influențează negativ libertatea de exprimare și accesul la informații de interes public.