IPS Calinic răspunde punctual unor acuze privind redeschiderea unor mănăstiri „când viața monahală este în picaj uriaș”: Spiritual, eficiența acestor mănăstiri redeschise nu poate fi cuantificată în cuvinte

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, a răspuns unui enoriaș care l-a criticat pentru apetitul pe care îl are pentru redeschiderea unor mănăstiri în condițiile în care numărul persoanelor care vor să intre în viața monahală este din ce în ce mai redus, iar aceste noi mănăstiri intră în concurență cu bisericile parohiilor din respectivele zone.

„Doresc să vă întreb de ce se redeschid atâtea mănăstiri în județul nostru, când viața monahală este în picaj uriaș, referitor la numărul persoanelor ce doresc a intra în mănăstire?”, a întrebat enoriașul care consideră că ar fi mai bine mai puțin și de calitate.

Mai mult, acesta spune că sunt mănăstiri care fac „concurență” parohiilor de mir din acele sate, unele improvizate momentan până la finalizarea noilor construcții, dar că nu merg enoriași suficienți nici într-o parte, nici în alta.

„Care este scopul acestor mișcări ale dumneavoastră? Ați ajuns probabil în top 3 în România la numărul de mănăstiri deschise și redeschise, suntem curioși ce pași mai urmează pe viitor. Mereu este ceva nou la Suceava, referitor la activitatea bisericească. Doar că, uneori, se fac lucrurile din ambiție, mândrie, cine mai știe”, a adăugat enoriașul.

În răspunsul său, IPS Calinic a arătat că se redeschid mănăstirile pentru că este un drept legitim al acestora ca, în perioadă de libertate religioasă, să își împlinească menirea pentru care au fost întemeiate, potrivit dorinței ctitorilor.

„Considerați că ar fi mai bine ca aceste comori ale spiritualității înaintașilor noștri să fie lăsate în paragină, să stea închise ori să devină muzeu? Ori să ne complacem în a ne plânge că viața monahală este „în picaj uriaș”, cum prezintă media, nefăcând nimic?”, a adăugat înaltul ierarh.

Mai mult, IPS Calinic spune că în timpul războiului sau al aplicării Decretului 410 din 1959, în Mănăstirea Putna erau 2, 3 călugări, acum sunt 120, iar  când s-a deschis Mănăstirea Cămârzani era un singur călugăr, ieromonah, acum sunt peste 100 de călugărițe și că astfel de exemple pot continua.

„Cât despre eficiența acestor mănăstiri redeschise, spiritual este una care nu poate fi cuantificată în cuvinte”, a transmis Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

IPS Calinic se mai întreabă ce înseamnă pentru petent „suficienți enoriași”.

„Acolo unde preoții își împlinesc cu râvnă și dragoste slujirea, bisericile lor sunt pline, chiar dacă în preajma acestora sunt câte două-trei mănăstiri. Biserica satului din localitatea Putna este la 10 minute de Mănăstirea Putna și la 30 de minute de Mănăstirea Sihăstria Putnei și, slavă Domnului, lăcașul este plin duminica și în sărbători”, a precizat ierarhul.

În ceea ce privește proiectele de viitor, IPS Calinic spune că acestea vor continua.

„Ce va urma? Nimic din ce este străin Bisericii, dacă Dumnezeu ajută. Și nu din ambiție sau mândrie, după cum tendențios afirmați. (…) Și apoi, de ce și cu ce vă deranjează redeschiderea unei mănăstiri, indiferent dacă are sau nu mulți viețuitori ori pragul îi este călcat de puțini sau mulți credincioși, dacă nu vă aduce un prejudiciu personal? Până în 1989 au fost destui care au închis mănăstiri; din păcate, constat că încă mai sunt din stepena lor”, a conchis IPS Calinic.