Intră acum și în grupul de
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a contestat, miercuri, susținerile doctorului în istorie Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, care a arătat că în 10 februarie 1388 este prima atestare documentară a Cetății de Scaun, iar în 18 august 1388 este prima atestare documentară a târgului Sucevei.
„Am văzut un punct de vedere cu care nu sunt de acord. Am văzut că domnul Emil Ursu, pe care îl respect, a spus că nu e vorba de atestarea documentară a orașului”, a declarat Ion Lungu.
El a prezentat „un document oficial” al Universității Suceava care este nesemnat și neasumat de pe site-ul USV, în care se arată că „localitatea este atestată într-un document din 10 februarie 1388, emis de Petru I Muşat prin care îl anunţa pe regele polon Vladislav Iagello de împrumutul cu 3 000 de zloţi de argint, reprezintă data cea mai sigură pentru prima atestare documentară a Sucevei”.
Ion Lungu a citat această susținere preluată de pe site-ul USV și spune că e mai credibilă această informare decât ceea ce spune Emil Ursu.
„Nu pot pune în balanță o persoană fizică cu o instituție”, a declarat Ion Lungu care, deși a reiterat că-l respectă pe Emil Ursu, minimalizează astfel pregătirea și expertiza doctorului în istorie Emil Ursu.
Primarul spune că Emil Ursu propune ca marcarea atestării documentare a orașului Suceava să fie făcută în luna august, dar Lungu consideră că aceasta nu are susținere istorică.
„Dacă respectăm adevărul istoric atestarea documentară a avut loc pe 10 februarie 1388”, concluzionat Ion Lungu.
Primarul Sucevei nu a citit însă site-ul Primăriei Suceava unde se menționează că prima atestare a Sucevei ca așezare urbană este în 18 august 1388.
„Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică şi cea mai veche mențiune datată a numelui său, este cea din 10 februarie 1388, din actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat şi oraşul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci ca aşezare urbană. Este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros II, la 18 august, în care armenii din mai multe oraşe, între care şi cei din Suceava (Ciciov) sunt supuşi juristricției ( jurisdicției n.r.) scaunului episcopal de Liov”, se arată pe site-ul Primăriei Suceava: https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Profil%20Municipiul%20Suceava.pdf
Directorul Muzeului Național al Bucovinei a declarat recent, dar și în anii trecuți, pe baza documentelor existente, că data de 10 februarie 1388 este prima atestare documentară a Cetății de Scaun, iar data de 18 august 1388 este prima atestare documentară a târgului Sucevei.
„Şi s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în prima săptămână a postului, sub pecetea noastră, în anul naşterii Domnului 1000 şi 388”, se arată în scrisoarea trimisă de Petru Mușat către Vladislav, „rege al Poloniei, stăpânitor al Lituaniei şi al Rusiei şi domn al mai multor ţări” în care domnul Moldovei îi spunea acestuia că i-a trimis un împrumut de 3.000 de ruble de argint, şi nu de 4.000, cum conveniseră anterior.
Acest act reprezintă prima atestare documentară a Cetăţii Sucevei, ridicată de Petru Muşat între anii 1374-1391.
Pe de altă parte târgul Sucevei a fost atestat documentar în 18 august 1388, prima menţiune documentară a oraşului Suceava fiind un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, potrivit căruia armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov.
Intră acum și în grupul de
