Intră acum și în grupul de
De Ziua Bucovinei, zeci de suceveni, alături de oficialități județene și locale, s-au adunat în centrul municipiului pentru a depune coroane și jerbe de flori la bustul lui Iancu Flondor, omul care, acum 107 ani, a condus Bucovina spre Unirea cu Țara.
La eveniment au participat prefectul județului, Traian Andronachi, președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan și vicepreședinții Consiliului Județean Nicolae Robu și Stelian Simerea, primarul municipiului Suceava, Vasile Rîmbu, viceprimarul Dan Ioan Cușnir, secretarul de stat în MAI, Angelica Fădor, președinte al PNL Suceava, parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate și delegații ale partidelor PSD, PNL și AUR.
Momentul central l-a constituit discursul rostit de Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, care a readus în atenție drumul anevoios parcurs până la actul de la 28 noiembrie 1918:
„La 15/28 noiembrie 1918, ora 11:00 a României, în Sala sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei vota în unanimitate moțiunea istorică: «Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României».
Emil Ursu a subliniat că Bucovina nu a venit cu mâna goală și a adus României aproape 800.000 de suflete multietnice, 10 orașe și 6 târguri, cel mai înalt grad de alfabetizare din toate provinciile românești.
„Bucovina a adus României, între altele: o populație multietnică de 794.945 de locuitori, 10 orașe și 6 târguri, o structură confesională complexă, populația cu cel mai mare grad de alfabetizare dintre toate provinciile românești (96% din totalul copiilor de vârstă școlară), 1.044.289 ha de terenuri agricole, o industrie înfloritoare, o infrastructură de transport care cuprindea o rețea de căi ferate cu lungimea de 592 km, la care se adăugau 228 km de căi ferate forestiere, 4.149 km de drumuri și șosele și 351 km de cursuri de râuri pe care se putea transporta material lemnos, 376 de bănci populare – 156 românești, 149 rutene și 75 germane”, a spus Ursu.
Emil Ursu a amintit și contextul dramatic al acelor luni: ocuparea temporară a Bucovinei de trei ori de armatele ruse, planurile secrete austro-ucrainene de „vânzare” a Bucovinei pe 42.000 de vagoane de grâu, tentativa de anexare a nordului provinciei la statul ucrainean nou creat, și refuzul ferm al lui Iancu Flondor de a accepta orice compromis teritorial.
Totodată, acesta a subliniat că atunci când guvernatorul austriac Joseph von Etzdorf i-a propus lui Flondor un guvern mixt româno-rutean pentru a evita haosul, Flondor a răspuns ferm că singura soluție este intrarea armatei române pe care a și obținut-o astfel că în data de 6 noiembrie 1918, generalul Iacob Zadik primea ordinul de eliberare a provinciei. Detașamentele Dorohoi, Botoșani și Fălticeni au fost redenumite simbolic Dragoș Vodă, Alexandru cel Bun și Suceava. Pe 11 noiembrie, trupele române intrau în Cernăuți, iar pe 28 noiembrie Congresul vota Unirea definitivă.
Directorul Muzeului a încheiat cu un apel emoționant: „ Memoria înaintașilor noștri care s-au sacrificat pentru a împlini, în 1918, cel mai important vis al românimii, obligă și ne obligă peste timp, generație după generație. Suntem obligați de istorie, măcar din an în an, să ne plecăm capetele, să rememorăm și să cinstim faptele momentului, precum și să-i pomenim pe cei care au făcut posibilă Unirea Bucovinei cu Țara.”
Ceremonialul s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori din partea tuturor instituțiilor prezente.
Intră acum și în grupul de
