Intră acum și în grupul de
Potrivit specialistilor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale fondurile disponibile asigura crearea de ferme care vor putea produce peste 10 tone de broaste pe an.
Prin Masura 3.4, „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative”, submasura „Alte activitati”, cei care doresc sa infiinteze o astfel de ferma pot obtine fonduri nerambursabile SAPARD pentru constructia, modernizarea si extinderea cladirilor operationale necesare depozitarii, procesarii si marketingului produselor. In cadrul unui proiect SAPARD privind cresterea broastelor se pot construi depozite pentru hrana, birouri administrative sau se pot cumpara mijloace de transport frigorifice si unelte specifice. De asemenea, sunt suportate cheltuielile legate de imprejmuirea integrala a lotului de productie.
Totodata, pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente, instalatii si dispozitive pentru recoltarea si monitorizarea proceselor din ferma, dar si pentru procesarea si marketingul broastelor.
Cei care vor sa dezvolte o ferma de crestere a broastelor trebuie sa dovedeasca existenta unei tehnologii de crestere specifice, precum si dovada unui contract sau precontract pentru preluarea a cel putin 30% din productie.
Din pacate, in Romania aceasta activitate practic nu exista preferandu-se prinderea broastelor din habitatele lor naturale. La nivel mondial acest lucru a dus la dezbateri foarte aprinse privind impactul asupra mediului, stiut fiind rolul deosebit al acestor animale in lantul trofic.
In afara de picioarele de broasca, o delicatesa in foarte multe tari si pana nu de mult si in Romania, ranicultura (cresterea broastelor) poate aduce beneficii si prin pielea de broasca care se foloseste la diferite obiecte (portofele, brelocuri etc.). Nu in ultimul rand, uleiul obtinut din anumite parti ale broastei este folosit in industria farmaceutica si de cosmetice.
La nivel mondial piata pulpelor de „pui de balta”, asa cum sunt cunoscuti in tara noastra, a cunoscut un reviriment deosebit. In 2004 acesta a ajuns la peste 6 euro pentru un kilogram.
„Puii de balta” sunt foarte apreciatii datorita gustului deosebit, apropiat de carnea de pui si cea de raci, dar si pentru compozitia nutritiva foarte saraca in grasimi (0,9 % lipide) si continutul bogat in proteine (23%), foarte apropiat de carnea de porc.
Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura „Alte activitati”, in care este cuprinsa si cresterea broastelor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submasura mentionata mai sus are o pondere de 15%.
Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale cu capital integral privat, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea si finantarea SAPARD, trebuie sa se incadreze intre 5.000 si 200.000 de euro.
Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50% contributia publica. In Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia Uniunii Europene, 75% si a Guvernului Romaniei 25%.
Din categoria broastelor comestibile care pot fi crescute in tara noastra cele mai cunoscute specii sunt Rana esculenta (broasca verde de lac) si Rana ridibunda (broasca verde mare de balta). Pentru ranicultura pot fi importate si alte specii in principal din America care este o piata foarte buna de desfacere.
Cresterea broastelor este o activitate foarte noua in Romania care necesita o mare investitie de timp si atentie. Ranicultura in sistem intensiv presupune dotari adecvate cu mediul de viata a acestor animale. Potrivit specialistilor pot fi adaptate cu succes terenuri mlastinoase care pot fi imprejmuite si supravegheate, dar ultimele tehnologii americane au evidentiat posibilitatea cresterii si in mediu inchis controlat. Astfel, este necesara asigurarea unui climat „bland” (20 – 26 grade C), bazine cu apa usor acida si un habitat cat mai apropiat de cel natural. Dezavantajul cresterii in incinte este modul greoi de asigurare a hranei care consta in principal din insecte.
Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea viabilitatii economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se intelege obtinerea de performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public in activitatea sa operationala viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca isi poate plati obligatiile si datoriile in mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%.
Beneficiarul poate sa primeasca de doua ori sprijin, in perioada de implementare a Masurii, fara ca cele doua investitii sa fie derulate in acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca valoarea maxima a ajutorului public.
Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obtine „Ghidul solicitantului” pentru Masura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea sa il dezvolte.
Tot de la sediul Agentiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro , viitorul beneficiar va intra in posesia Cererii de finantare, care se va completa electronic.
Cererea se va completa astfel:
· Solicitantul trebuie sa completeze cererea de finantare in limba
romana si sa o depuna in trei exemplare: un original si doua copii;
· Cererea de finantare va fi completata numai electronic si va fi depusa pe suport de hartie si pe discheta. Cererile completate de mana sau scrise la masina nu vor fi acceptate. De asemenea, este obligatoriu a se respecta formatul cererii de finantare (cu incadrarea in pagina) asa cum este prezentat in ghid;
· De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finantare (exemplarul original si cele doua copii), insotit de anexele tehnice si administrative va fi legat intr-un singur dosar (chiar daca documentatia tehnica a fost legata in prealabil) astfel incat sa nu permita detasarea si/sau inlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat si opisat, numerotarea paginilor facandu-se manual in partea dreapta sus a fiecarui document, in ordine de la 1 la n, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate in ordinea opisului de la sfarsitul Cererii de finantare, indicandu-se numerele de pagina la care se afla fiecare document. Daca cererea de finantare este declarata neconforma la depunere, in cazul in care se ataseaza documente noi, se va dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa. Paginile vor fi renumerotate manual in partea dreapta sus a fiecarui document (numerele vechi vor fi taiate cu o linie orizontala), opisul se va reface si dosarul va fi legat din nou;
· Exemplarul original va avea inscrisa pe coperta, in partea superioara dreapta, mentiunea „ORIGINAL” si va fi stampilat de catre solicitant si semnat de catre responsabilul legal al solicitantului pe fiecare foaie completata. Solicitantul va stampila copiile acestora cu mentiunea „conform cu originalul” si responsabilul legal al solicitantului va semna. Conformitatea acestor documente cu originalele ramase la solicitant se va verifica cu ocazia verificarii pe teren. Daca cel putin un document aflat in copie in exemplarele COPIE 1 sau COPIE 2 a cererii de finantare nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de finantare va fi declarata neeligibila;
· Cele doua exemplare copie vor avea inscrisa pe coperta, in partea superioara dreapta, mentiunea „COPIE Nr. 1” si respectiv „COPIE Nr. 2”. Cele doua exemplare copie vor fi stampilate de catre solicitant si semnate de catre responsabilul legal al solicitantului. Fiecare foaie completata va avea mentiunea „Conform cu originalul”;
· Fiecare exemplar al cererii de finantare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus in cate un plic care trebuie sa aiba inscrise numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte, numele complet al solicitantului, adresa completa a acestuia si denumirea proiectului (identice cu cele inscrise in cererea de finantare). Pe fiecare plic se va inscrie cuvantul „original” sau „copie”, dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor inscrie pe plic, citet, cu caractere majuscule si diacritice;
· Solicitantul trebuie sa isi completeze cererea de finantare avand la baza explicatiile oferite in instructiunile ce insotesc cererea de finantare;
· Nu se vor accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual sau cu masina de scris;
· Solicitantul se va asigura ca ramane in posesia unui exemplar complet al cererii de finantare in afara celor trei exemplare pe care le depune.
In functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare trebuie depusa direct, personal, de catre unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).
Proiectul care contine cererea de finantare si toate anexele necesare – studiul de fezabilitate, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat si analizat, Curriculum Vitae, ultimul bilant contabil – este declarat conform de catre specialistii Biroului Regional.
Daca toata documentatia este completa si corecta apoi dosarul este trimis la sediul central al Agentiei unde este declarat eligibil pentru a fi finantat. Beneficiarul va fi instiintat in scris despre eligibilitatea proiectului sau.
Ultima etapa este semnarea contractului de finantare dintre beneficiar si Agentia SAPARD, dupa care se poate demara investitia.
Clasificarea pensiunilor turistice se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1328/2001 si a Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinata de indeplinirea in totalitate a criteriilor prevazute si de realizarea unui punctaj minim rezultat din evaluarea unor criterii suplimentare de dotari, spatiu si facilitati.
Intră acum și în grupul de
