Am fost acolo

Or fi fost 30.000 de oameni la Iași ca să îl susțină pe Traian Băsescu sau nu or fi fost, asta chiar nu mai are nici un fel de importanță decât pentru flăcăii, de meserie cârtitori din partidele politice, altele decât PD-L, care sunt în stare să analizeze până și meniul zilei servit la cârciumile din apropierea pieței unde a avut loc evenimentul de duminică.

I-am putut vedea la lucru chiar în prima zi a săptămânii când au stat și au bătut din gură pe oriunde și oricui avea timp să-i asculte că de fapt erau 15.890 de susținători sau că doar 23.673. Penibil demers, din punctul meu de vedere, în condițiile în care nu interesează pe nimeni câți oameni erau, ci mai degrabă ce făceau, cum s-au comportat și, mai ales, cum a reacționat Traian Băsescu. Pentru PNL-iștii și PSD-iștii care vor să aibă orgasm intelectual le spun că, într-adevăr, nu au fost 30.000 de oameni, dar că estimările forțelor de ordine au fost la această dimensiune.

Dar, din punctul meu de vedere, lucrurile sunt mult mai complicate pentru toate taberele și nu din cauza numărului de participanți la miting. Iată de ce:

Pentru PD-L, sunt complicate pentru că am vagul sentiment că încep să se adape din cana cu suficiență din care au băut cu mult zel oamenii lui Adrian Năstase la alegerile din 2004. Am văzut la Iași o organizare foarte bună, un scenariu politic bine închegat, dar nu am văzut ce mă interesa cel mai mult: nu am văzut emulația necesară echipei celui care vrea victoria.

Pentru PSD, sunt complicate pentru simplul fapt că nu înțelege de ce trebuie să câștige președinția României și, mai ales, nu înțelege de ce trebuie să o facă pentru Mircea Geoană, un om în care ”seniorii” PSD, ca să nu zic ”dinozaurii” din partid, nu se regăsesc sub nici o formă. Și din cauza asta, la Suceava bântuie o dulce aromă din fructul ”lasă-mă ca să te las”. Însă, nu la toate nivelurile.

Pentru PNL, lucrurile sunt foarte complicate pentru simplul fapt că la ei încă nu se știe cine conduce și, mai ales, unde îi va duce liderul Crin Antonescu. Liberalii nu-și justifică existența în cursa pentru câștigarea fotoliului de la Cotroceni din simplul motiv că nu gândesc ca niște câștigători. Liderii de la centru, atunci când își fac timp să poposească la Suceava, au mesaj flasc și care se adresează unor oameni ce nu pot face nicidecum diferența în favoarea candidatului PNL.

Și din acest motiv, îmi permit să spun că la ora aceasta bătălia pentru Cotroceni e un fel de mâncare ce se servește de regulă fierbinte, dar care acum e oferită electoratului, fie călâie, fie pe post de mâncărică rece sau chiar ca desert. Când candidații cu șanse la turul II se vor fi trezit și se vor apuca de treabă, va fi urât de urmărit ce le poate pielea, atât lor cât și ”minunatelor” echipe de campanie care-i consiliază.

Să dea Domnul să putem duce !