Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului din România va fi marcată printr-o expoziție de carte, la Biblioteca Bucovinei din Suceava

Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, sub egida Consiliului Judeţean Suceava, marchează pentru a șasea oară, printr-o expoziție de carte, ziua de 23 August ca Zi Naţională a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

”Prin campania de faţă, susţinută vizual şi documentar, Biblioteca Bucovinei reaminteşte sucevenilor câteva fapte de istorie românească recentă, datorită cărora ziua de 23 august are multiple semnificații în istoria României”, se arată într-un comunicat de presă semnat de managerul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuș, și de coordonatorul programului ”23 August – Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”.

În 1939, la 23 august, era semnat la Moscova, în prezența lui Iosif V. Stalin, pactul de neagresiune dintre Germania Nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscut și sub numele de „Pactul Ribbentrop-Molotov”. Preludiu al celui de-al Doilea Război Mondial, înțelegerea semnată la Moscova în 1939 a avut consecințe devastatoare asupra istoriei Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea, inclusiv asupra României, care va fi sfârtecată.

În 1944, tot pe 23 august, România ieșea din alianța militară cu puterile Axei, trecând de partea Aliaților. În acea zi, prin intervenția curajoasă a tânărului rege Mihai I, România punea capăt războiului dus împotriva trupelor aliate, într-un gest despre care istoricii anglo-saxoni au opinat că ar fi scurtat războiul din Europa cu cel puțin șase luni.

Nu în ultimul rând, ziua de 23 august a fost cunoscută ca Ziua Națională a României în anii regimului comunist, pentru semnificația ei antifascistă, mult întreținută de URSS drept paravan la adăpostul căruia își adâncea de fapt puterea absolută de tip totalitar și antidemocrat asupra țărilor Tratatului de la Varșovia.

Sărbătorită cu fast, an de an, în comunism, Ziua de 23 august a căpătat valențe multiple de-a lungul celor 45 de ani de dictatură – ce a culminat cu național-ceaușismul -, fiind cunoscută sub clişee propagandistice sacrosancte ca : „actul de la 23 august”, „ziua insurecției armate antifasciste și antiimperialiste”, sau „ziua victoriei revoluţiei antiimperialiste şi antifasciste”.

Prin decizia din 2011 a Parlamentului României, de a comemora la 23 august, începând din 2012, atât victimele fascismului cât şi victimele comunismului, se aduce o imensă şi necesară reparaţie victimelor celor două regimuri totalitare din România – pro-nazist şi comunist – care au lăsat în urmă un popor îndoliat şi traumatizat de istorie. Acest popor încă luptă pentru a-și redobândi memoria și dreptul la adevăr, cu toate avatarurile dureroase.

”Biblioteca Bucovinei invită cititorii și publicul sucevean la o cât mai bună informare și cunoaștere a istoriei, precum și la o reculegere respectuoasă în memoria victimelor regimurilor dictatoriale.

În pregătirea Centenarului României Mari, rolul memoriei, omagiul adus victimelor, pedagogia istoriei și cultul eroilor aduc binemeritate foloase fiecărui cetățean. Patriotismul decent și cultura identitară pot fi mai bine apărate prin creşterea interesului faţă de cultura şi istoria României, faţă de valorile democraţiei, faţă de educaţie şi lectură”, se mai arată în comunicatul de presă.