Peste 250 de copii din judeţul Suceava sunt diagnosticaţi cu autism. În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pentru oferirea de servicii specializate şi pentru creşterea calităţii vieţii acestor copii

Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului este marcată, anual, în 2 aprilie, iar fundaţiile şi organizaţiile non-guvernamentale care apără drepturile persoanelor cu autism sau cu tulburări din spectrul autist organizează şi cu acest prilej diverse evenimente pentru a atrage atenţia comunităţilor asupra problematicii cu care se confruntă aceste persoane, pledând pentru acceptarea şi incluziunea lor socială, dar şi pentru accesul la educaţie.

 

În judeţul Suceava se află, în prezent, în evidenţa Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava un număr de 253 de copii diagosticaţi cu tulburări din spectrul autist şi care sunt încadraţi în grad de handicap.

 

În ultimii ani, în judeţul Suceava s-au făcut numeroşi paşi în domeniul oferirii de servicii specializate şi al creşterii calităţii vieţii copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, în domeniul consilierii părinţilor care au în îngrijire copii cu TSA, dar şi al transferului de competenţe pentru ca aceştia să poată înţelege mai bine nevoile copiilor lor, să comunice mai uşor cu ei şi să poată continua la domiciliu terapia iniţiată de specialişti.

Directorul executiv DGASPC Suceava, Doina Elena Cojocaru, a declarat pentru NewsBucovina că instituţia a încheiat de-a lungul ultimilor ani diverse parteneriate cu asociaţii şi ong-uri pentru derularea unor proiecte în cadrul cărora angajaţi ai instituţiei au fost formați specialiști care să lucreze în echipe pluridisciplinare pentru terapia copiilor cu TSA.

Ea a spus că la Complexul Terapeutic ,,Blijdorp – O Nouă Viaţă’’ Suceava, înființat  în anul  2002, funcţionează un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi (cu sprijinul Asociației Blijdorp România), care are o capacitate de 30 de locuri pentru copii cu dizabilităţi severe şi moderate din Suceava şi din împrejurimi, cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani, dar și o casă de tip familial cu o capacitate de 17 locuri pentru copii cu handicap sever (cu sprijinul Asociației ”O nouă viață” Siret)

Cojocaru a mai spus că în cadrul Centrului de zi sunt oferite servicii educaţionale, asistenţă socială şi medicală copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi mentale, fizice şi /sau asociate din România, la standarde înalte, conform procedurilor de lucru aplicate în Blijdorp Belgia.

Directorul DGASPC Suceava a precizat că în cadrul Complexului Terapeutic Blijdorp a fost înfiinţat în anul 2008 Centrul de zi pentru Tineri, cu o capacitate de 20 de locuri, care s-a transformat în anul 2013 în Centru de zi pentru Adulţi.

centrul blijdorp

“Încă de la înfiinţarea Complexului au existat beneficiari diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist (TSA). În prezent, în cadrul Serviciilor Sociale pentru Copii cu Dizabilităţi , există un număr de 19 beneficiari, iar în cadrul Serviciilor Sociale pentru Adulţi cu Handicap, un număr de 6 beneficiari diagnosticaţi cu TSA”, a spus Cojocaru.

Ea a arătat că personalul  complexului terapeutic a fost specializat constant de către Asociaţia Blijdorp Belgia, în centrele de recuperare ale acesteia, dar şi în ţară cu sprijinul unor ong-uri şi al unor instituţii de stat, dar şi prin intermediul unor persoane specializate precum Down Hoffman, terapeut ocupaţional din SUA, Evelyn Soayez, medic neuropsihiatru infantil din Franţa, iar în anul 2011 a fost organizat un curs de formare pentru personalul nou angajat al centrului.

Directorul DGASPC Suceava a subliniat că persoanele cu TSA beneficiază la Complexul Terapeutic Blijdorp de o terapie adaptată nivelului de autism, ce presupune o îmbinare de tehnici preluate din diverse metode de lucru, precum ABA, TEACH, PECS, FLOOR TIME, Integrare senzorială, în funcţie de particularităţile şi nevoile fiecărui caz în parte.

Ea a spus că specialiştii Complexului Terapeutic Blijdorp au elaborat ghidul “Pledoarie pentru Demnitate”, care vine şi în sprijinul părinţilor care au în îngrijire copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, întrucât în paginile acestuia sunt prezentate aspecte practice privind recuperarea persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv cu TSA.

“Părinţii beneficiază de consiliere în cadrul întâlnirilor individuale sau de grup organizate la nivelul instituţiei. De asemenea, părinţii au posibilitatea de a solicita întâlniri cu echipa pluridisciplinară ori de câte ori întâmpină o problemă”, a spus Cojocaru.

La Complexul Terapeutic Blijdorp, Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului este marcată printr-o acţiune intitulată ,, ŞI EU POT…ŞI MIE ÎMI PLACE…’’, ce are ca scop “conştientizarea existenţei unei abilităţi aparte, a unui ,,dar’’ în fiecare persoană cu TSA, prin realizarea unor activităţi individuale sau de grup, în funcţie de potenţialul fiecăruia”.

 

DGASPC Suceava derulează, în prezent, două proiecte în parteneriat cu Asociaţia Help Autism din Bucureşti şi cu Fundaţia Romanian Angel Appeal ce vizează oferirea terapiei individuale pentru şapte copii diagnosticaţi cu autism şi TSA , respectiv integrarea copiilor cu TSA în învăţământul de masă.

 

Directorul executiv al DGASPC Suceava a precizat că instituţia derulează prin Centrul de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități/TSA și Psihoterapie două proiecte în parteneriat cu ong-uri.

Ea a spus că unul dintre acestea este parteneriatul public-privat încheiat între DGASPC Suceava și Asociația Help Autism din București, ”Și ei au dreptul la viață!”, aflat în al doilea an de derulare la Suceava, în cadrul căruia se oferă terapie individuală pentru un număr de şapte copii diagnosticați cu tulburare de spectru autist,  autism și alte diagnostice conexe tulburării.

Cojocaru a mai spus că al doilea proiect derulat de DGASPC Suceava în parteneriat cu Fundaţia Romania Angel Appeal se intitulează ”Comunitate pregătită, copil integrat” și vizează integrarea copiilor cu TSA în învățământul de masă, facilitând accesul cadrelor didactice la informații despre natura tulburării și carențele copiilor care au primit acest diagnostic.

“De asemenea, în cadrul acestui proiect este încurajată colaborarea între specialiști și cadrele didactice în vederea eficientizării lucrului la clasă cu copiii diagnosticați cu TSA, acceptarea acestora în colectivitatea clasei sau grupei de elevi, cadrele didactice participante fiind instruite cu privire la modul de manifestare, comportamentele care pot să apară, precum și la modalități de intervenție și de lucru”, a explicat Cojocaru.

Directorul executiv al DGASPC Suceava a precizat că în urma parteneriatelor și a proiectelor derulate prin Centrul de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități/TSA și Psihoterapie au fost formați zece specialiști care au fost instruiți să aplice, în principal,  terapia ABA(analiza comportamentală aplicată).

“Specialiștii astfel instruiți au dobândit abilități de a utiliza chestionare eficiente pentru evaluarea capacităților copiilor, de a realiza un raport de evaluare care să reflecte realitățile din punct de vedere cognitiv, verbal, motric, social, al comunicării și al deprinderilor de viață independente, de a realiza un plan de intervenție personalizat pe nevoile și carențele observate, precum și de a lucra eficient cu copiii”, a mai spus Cojocaru.

 

“Cel mai tare mă bucură când trimitem un copil în învăţământul de masă şi ne vin feed-back-uri pozitive de acolo”, declară psihologul sucevean Alexandra Rusu, care lucrează cu copii cu autism sau cu TSA la Centrul de Recuperare pentru Copii cu dizabilităţi/TSA şi Psihoterapie Suceava

 

Psihologul Alexandra Rusu din cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități/TSA și Psihoterapie a declarat pentru NewsBucovina că în acest centru copiii diagnosticaţi cu TSA, care au vârste cuprinse între doi ani şi jumătate şi nouă ani, beneficiază de câte două sau trei şedinţe de terapie individuală pe săptămână.

Rusu a spus că, înainte de începerea terapiei de recuperare, este realizată evaluarea copilului cu tulburări din spectrul autist pentru a se stabili nivelul la care se află în acel moment în privinţa limbajului, funcţiilor motorii, interacţiunii sociale, dar şi a stereotipiilor sau deprinderilor acestuia, apoi în cadrul echipei pluridisciplinare se stabileşte planul de intervenţie personalizat, cu obiective şi activităţi care să fie incluse pe parcursul celor şase luni de terapie.

Alexandra Rusu
Alexandra Rusu-psiholog

Ea a arătat că în funcţie de progresele înregistrate de copil, reevaluarea acestuia se poate face şi mai devreme de şase luni, iar în cazul în care nu se reuşeşte atingerea obiectivelor propuse în planul de intervenţie personalizat, se regândeşte totul,  de la modul de lucru, până la materialele folosite în cadrul terapiei, inclusiv componenţa echipei, astfel încât copilul să fie ajutat să asimileze mai uşor informaţiile şi să înregistreze progrese.

Psihologul sucevean a subliniat importanţa diagnosticării precoce şi a intervenţiei terapeutice timpurii în dezvoltarea ulterioară a copilului cu TSA.

Rusu a spus că progresele înregistrate diferă de la un copil la altul arătând că unii copii asimilează mai repede informaţiile decât alţii, unii preferă să lucreze cu terapeuţi bărbaţi, alţii cu terapeuţi femei, unora le plac anumite materiale în cadrul terapiei, altora nu le place vocea celui cu care lucrează şi atunci echipa se adaptează la nevoile şi preferinţele copiilor.

“Încercăm să facem tot posibilul astfel încât copilul să se adapteze cât mai bine la mediul de lucru”, a precizat Rusu.

Ea a spus că echipa pluridisciplinară aplică, cel mai adesea, metoda ABA, în cadrul terapiei, care porneşte de la premisa că “un comportament are un antecedent şi o consecinţă”, metoda este aplicată în etape şi este adaptată potenţialului şi particularităţilor copilului, iar în cazul copiilor care nu comunică verbal, se adaptează metoda alternativă de comunicare prin imagine( PEACS), pentru a-i învăţa pe copii să comunice non-verbal.

“Sunt situaţii când copiii nu pot comunica verbal fie din cauza unor afecţiuni de care suferă, fie pentru că nu vor să vorbească dintr-un motiv sau altul şi atunci trebuie găsită o alternativă pentru a ne putea înţelege cu ei”, a explicat Rusu.

Referindu-se la includerea copiilor cu TSA în învăţământul de masă, psihologul sucevean apreciază că integrarea acestora în învăţământul de masă este una benefică, în special, pentru cei de vârstă preşcolară, întrucât în grădiniţe vor fi alături de copii de vârsta lor, vor învăţa mai uşor să relaţioneze cu ceilalţi copii, vor învăţa mai uşor anumite informaţii, vor căpăta diferite deprinderi (de a se spăla pe mâini, de a mânca singuri, de a se îmbrăca, de a colora, etc) şi vor învăţa să se adapteze unui program.

“Pentru copiii cu TSA este foarte importantă rutina, iar atunci când apar schimbări sau noutăţi în rutina lor zilnică se produce un declic, care îi  bulversează foarte tare şi atunci apar comportamente neadecvate, apar frustrări, care declanşează stereotipiile pe care le au”, a spus Rusu.

Ea a spus că terapeuţii încearcă să colaboreze cu cadrele didactice precizând că există déjà  un proiect în derulare, realizat în parteneriat cu Fundaţia Romania Angel Appeal, privind integrarea copiilor cu autism în învăţământul de masă, iar terapeuţii le explică  profesorilor cum se comportă şi cum se manifestă un copil în anumite situaţii, care sunt informaţiile pe care acesta le ştie şi care sunt cele pe care nu le ştie sau cum aplică acesta informaţiile, cum ar trebui profesorul să ceară o anumită informaţie.

“De obicei, copilul învaţă o anumită întrebare, o anumită comandă, cum spunem noi, iar dacă o reformulezi, deşi ştie informaţia respectivă, există posibilitatea ca el să nu răspundă, pentru că nu înţelege ce l-ai întrebat”, a explicat psihologul sucevean.

Autism

Ea a arătat că unele cadre didactice sunt dispuse să lucreze cu copii diagnosticaţi cu TSA şi acceptă intervenţia terapeutului în activitatea lor educaţională.

Rusu a precizat că în cazul în care cadrele didactice nu au informaţii complete despre ceea ce înseamnă autismul şi nu ştiu cum să reacţioneze în momentul în care un copil cu autism are un comportament neadecvat şi face un anumit lucru care deranjează ora, terapeuţii le explică cum reacţionează copilul în situaţia respectivă şi cum ar trebui să reacţioneze educatorul, pentru a-şi putea continua ora, iar copilului să-i placă să meargă la grădiniţă.

“Există o diferenţă destul mare între grădiniţă şi ciclul primar. La grădiniţă, activitatea este oarecum mai liberală, iar în momentul în care copilul ajunge în clasa pregătitoare sau în clasa întâi, totul este mult mai rigid, dar sunt unii copii pentru care rigiditatea de la ciclul primar este ca o mană cerească, pentru că ştiu ce urmează, ştiu la ce să se aştepte. Sunt unii care merg bine, sunt alţii care nu reuşesc să se adapteze, dar, în principiu, noi îi ajutăm. Avem copilaşi care sunt în clasa zero şi s-au adaptat foarte bine, dar sunt şi copilaşi care încă mai au probleme la partea de relaţionare şi de comunicare cu ceilalţi şi dat fiind deficitul de atenţie pe care mare parte dintre copiii cu autism îl au, le este destul de greu să ţină pasul, în sensul în care programa şcolară este oarecum  încărcată pentru ei şi le-ar trebui ceva mai simplu sau să se petreacă mai mult timp la o singură lecţie, ca ei să reuşească să asimileze mai uşor informaţia”, a explicat Rusu arătând că mulţi dintre părinţii acestor copii lucrează mult cu ei acasă.

Întrebată care este satisfacţia profesională cea mai importantă a unui terapeut, Alexandra Rusu a spus că în cazul terapiei cu copiii cu TSA satisfacţia profesională nu este “una imediată”, ci apare pe parcursul perioadei de terapie.

“Trebuie să înveţi să ai răbdare, trebuie să înveţi că, la un moment dat, există posibilitatea ca dintr-un motiv sau altul copilul respectiv să nu meargă aşa de repede cum ţi-ai dori tu să o facă şi atunci, cu calm, cu înţelegere şi cunoscând copilul, satisfacţia profesională vine la un moment dat, doar că nu vine la fel de rapid ca în alte profesii. Cel mai tare mă bucură când trimitem un copil în învăţământul de masă şi ne vin feed-back-uri pozitive de acolo. Cel mai mult mă bucură când aud că un copil cu autism merge bine la şcoală sau la grădiniţă, că reuşeşte să comunice cu ceilalţi, chiar simplist, minimal, cu educatoarea, cu învăţătoarea, cu părinţii acasă”, a subliniat Alexandra Rusu.

Referindu-se la relaţia cu părinţii, psihologul sucevean a precizat că, în cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități/TSA și Psihoterapie, aceştia pot beneficia, la cerere, de servicii de consiliere, de transfer de competențe privind modul eficient de a lucra cu copilul, de a reacționa la anumite comportamente pe care le manifestă copilul.

 

114 copii cu autism sau cu tulburări din spectrul autist sunt incluşi în învăţământul preuniversitar sucevean

 

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, profesorul Cezar Anuţei, a declarat pentru NewsBucovina că unităţile de învăţământ preuniversitar sucevene învaţă 114 copii cu autism sau cu tulburări din spectrul autist.

Anuţei a spus că 46 de copii studiază în învăţământul de masă, iar 68 în învăţământul special.

El a mai spus că peste 100 de cadre didactice sucevene, cele mai multe dintre acestea care predau în învăţământul special, au urmat cursuri de formare şi de dezvoltare a abilităţilor în vederea integrării copiilor cu autism în mediul şcolar.

Întrebat dacă, în ultima perioadă, au fost înaintate ISJ Suceava sesizări venite din partea unor părinţi care au în îngrijire copii cu TSA că ar întâmpina dificultăţi la înscrierea sau în menţinerea copiilor lor în învăţământul de masă, Anuţei a precizat că nu au fost reclamate astfel de situaţii.

(Liliana Bujdei)