Dragoste, strigoi si usturoi de Sfantul Andrei

Sfântul Andrei – Patronul spiritual al românilor

Românii îl prăznuiesc în data de 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, cel care a adus prima dată pe pământul strămoşilor noştri cuvântul lui Hristos.

Deşi a fost iudeu de neam, Sfântul Andrei a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la strămoşii noştri geto-daci, în teritoriile situate pe ţărmul apusean al Mării Negre. El a fost fratele lui Simon Petru, amândoi numărându-se printre “învăţăceii” Sfântului Ioan Botezătorul. După cum spun scripturile bisericii, Andrei s-a hotărât să îl urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit “cel întâi chemat”, ajungând să vestească Evanghelia şi popoarelor din jurul Mării Negre, creştinându-i astfel pe locuitorii acestei regiuni şi fiind, din aceasta cauză, considerat patronul spiritual al românilor.

Sfântul Andrei şi-a găsit sfârşitul în oraşul Patras (Grecia), fiind răstignit pe o cruce în formă de X, în timpul împăratului Nero, la data de 30 noiembrie. De atunci crucea aceasta poartă numele de “Crucea Sfântului Andrei”.

Usturoi pentru strigoi

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, locuitorii Bucovinei, mai ales cei din zonele rurale, pun încă în practică tot soiul de ritualuri menite să aducă dragostea, protecţia de toate relele şi bunăstarea. Astfel, bucovinenii cred că în această noapte magică strigoii învie. În mentalitatea populară, strigoii sunt reprezentaţi sub forma unor oameni cu coadă. Înspre Sf. Andrei, aceste vietăţi malefice se adună în cimitir, în pădure sau în case pustii după care “se împrăştie după rele în lume”.
Ca să se apere de strigoi, gospodinele din Bucovina se folosesc de cea mai cunoscută armă care îi protejează de aceştia şi anume, usturoiul.

Astfel, începând cu membrii familiei, continuând cu toate colţurile casei şi terminând cu anexele gospodăriei şi vietăţile de pe lângă casă, toate acestea au în usturoi un puternic aliat împotriva spiritelor malefice.

De asemenea, se spune că înainte de Sf. Andrei cu câteva zile, femeile nu torc – „ca să nu toarcă lupii în casă”, iar de Sf. Andrei nu mătură şi nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă pentru a nu aduce lupul prin apropiere. Această noapte este numită şi “Noaptea Lupilor”.

Aflarea ursitului

Este bine ştiut faptul că, potrivit tradiţiilor, noaptea de Sfântul Andrei este benefică celor care iubesc, aceasta constituind un moment prielnic pentru practicile şi farmecele de dragoste.

În satele din Bucovina, ca să-şi vadă ursitul, fetele îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar înainte de culcare rosteau : „ Voi, 41 de fire de grâu / Eu voi adormi / Şi voi hodini / Dar eu mă rog lui Dumnezeu / Să-mi trimită îngerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.

Un alt obicei este ca fetele nemăritate să meargă noaptea la fântână cu lumânarea de Paşte pe care o aprind spunând: “Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz !”.

Un alt truc pus în aplicare de cele care doresc să-şi afle sortitul are legătură cu arta culinară. Fetele fac o turtă subţire din făină de grâu, foarte sărată, denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Ursitul va fi văzut în vis, fiind reprezentat de un băiat care le aduce apă.

Tot în această noapte se face şi “prognoza meteo”, aflându-se cât de grea sau de uşoară va fi iarna care vine. Luna plină şi cerul senin anunţă o iarnă blândă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunţă iarnă grea cu zăpezi mari.

Orăşenii şi tradiţiile

Din păcate, aceste frumoase tradiţii bucovinene legate de sărbătoarea Sfântului Andrei nu se mai păstrează cu atâta sfinţenie ca odinioară. Agitaţia urbei combinată cu grijile zilnice şi cu oferta destul de diversă în materie de “free time” nu le lasă tinerilor răgazul necesar să arunce o privire înspre minunatele obiceiuri preluate de la strămoşii noştri şi transmise din generaţie în generaţie.

Oana Burlui, studentă în cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, a declarat pentru NewsBucovina.ro că “îmi plac poveştile cu strigoi, usturoi şi descântece de dragoste pe care le ştiu de când eram mică, dar niciodată nu le-am pus în aplicare. Cred că, din păcate, noi, cei care reprezentăm generaţia post-decembristă nu am fost educaţi corespunzător pentru p[strarea şi respectarea tradiţilor autohtone”.

Mădălina Antochi, o altă studentă suceveancă, nu crede nici ea în aceste practici şi nici nu le aplică, considerând că “tradiţiile se pot conserva foarte bine şi transmiţându-le oral sau scris, nu neapărat aplicându-le”.

Fiecare tradiţie are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Daca aveţi posibilitatea de a vă afla la ţară de Sfântul Andrei, nu rataţi şansa de a asista la tradiţiile şi obiceiurile acestei zile. Şi nu uitaţi de grâul pus la încolţit pe 30 noiembrie!