De la o ședință la alta, primarul Sucevei, Vasile Rîmbu, pare să își fi făcut un obicei în a jigni consilierii locali. În septembrie erau „bătuți cu leuca-n cap”. Pe 29 octombrie au devenit, direct, proști. După prima jignire și-a cerut, cumva, scuze. După a doua nu a mai găsit necesar.
În ședința de joi, primarul i-a spus viceprimarului PNL Daniel Ungurian, printre dinți, că este prost. Ungurian s-a ridicat și a părăsit sala în semn de protest, invocând în fața consilierilor lipsa de respect.
În aceeași ședință, la microfon, Vasile Rîmbu s-a scăpat din nou: „ce proastă”, despre consiliera PSD Roxana Ciornei, care este o apropiată a lui. Ea urma să prezinte raportul comisiei la un proiect de hotărâre, în locul președintelui Radu Bores, ieșit din sală. Nu era o ieșire la scenă deschisă. Era o procedură obișnuită de ședință. Și totuși a încăput, peste ea, o jignire.
O lună mai devreme, pe 30 septembrie, tensiunea pornise de la prețul căldurii. Consiliul Local a respins atât proiectul de actualizare a tarifelor, cât și amendamentul prin care factura populației ar fi rămas la nivelul de atunci, diferența urmând să fie acoperită din subvenție. Consilierii nu ridicaseră mâna în gol. Radu Bores ceruse retragerea actului: consultarea publică fusese, după el, sub cele zece zile prevăzute de lege, avizul ANRE nu acoperea prețul local, procentul de creștere era trecut greșit, iar beneficiarii subvenției rămâneau neclari. În loc de răspuns pe text, primarul a urcat tonul până la întrebarea dacă aleșii sunt „bătuți cu leuca-n cap”. Din sală i s-au cerut scuze.
A doua zi, Vasile Rîmbu a scris că a folosit o expresie populară, spusă la nervi, fără pretenții academice. A admis criticile pentru formulă și a spus că și-a prezentat scuzele. În același text a explicat că nimeni nu rămâne „bătut cu leuca-n cap” permanent, că „confuzia trece”, și că expresia nu ar fi „nimic trivial și nici excesiv deplasat”. Iertarea, așadar, era pentru cuvânt, nu pentru nervi, și venea la pachet cu ideea că aleșii nu citiseră până la capăt. A fost o scuză care își cerea, în același timp, dreptate.
Pe 29 octombrie nu a mai venit nici măcar atât. „Ești prost”, către un viceprimar. „Ce proastă”, către o consilieră care ținea locul unui coleg la raportul comisiei. Până în acest moment, primarul nu a considerat că sala, și orașul odată cu ea, merită o lămurire. Diferența față de septembrie nu este doar de lexic. Atunci jignirea era figurată și, a doua zi, retractată pe jumătate. Acum este directă, nominală, rostită în ședință, și lăsată să stea.
Aici nu mai este vorba despre nervii unui om care pierde un vot. Consiliul Local nu este publicul unei conferințe și nu este aparatul personal al primarului. Este expresia votului sucevenilor. Cine îi face proști pe aleși, în sala în care aceștia deliberează în numele orașului, mută disprețul de la o persoană la mandatul pe care cetățenii l-au dat. Faptul că un proiect pică, că o comisie are obiecții sau că un viceprimar contrazice edilul nu deschide dreptul la catalogare. O administrație se judecă și după felul în care suportă dezacordul.
În septembrie a venit cu o scuză subțire, dar în octombrie a lăsat două insulte și un scaun gol. Întrebarea nu este ce expresie populară va găsi primarul data viitoare. Întrebarea este dacă ședința Consiliului Local Suceava mai este, pentru el, un loc al votului, sau doar un loc în care îi spune orașului, prin aleșii lui, ce crede despre el.
