Nechifor explică de ce susține ca zona Centrului Economic Bucovina să fie folosită pentru dezvoltarea Aeroportului Suceava

Deputatul PSD de Suceava, Cătălin Nechifor, fost președinte al Consiliului Județean Suceava, a explicat pe pagina sa de socializare motivele pentru care susține ca Aeroportul Suceava să aibă o zonă de dezvoltare în actualul perimetru în care se află Centru Economic Bucovina Suceava (CEBS) după ce vineri a prezentat punctul său de vedere în plenul Consiliului Județean care însă, cu votul consilierilor PSD, a decis ca terenul și clădirile CEBS să revină în administrarea Consiliului Județean.

Deputatul PSD arată că în urmă cu doi ani și jumătate, când era președinte al CJ Suceava, am organizat o ședința de Consiliu la aeroport.

„Am ținut, în calitate de președinte, să le prezint colegilor consilieri o viziune pentru dezvoltarea aeroportului Suceava pentru viitor. Modernizarea aeroportului se apropia de final, aerogara în structura existentă era și ea reabilitată, aproape că încheiasem negocierile cu WizzAir, urma să am discuții și cu Ryanair și cu o companie românească care avea și acționariat local, care urmă să se numească Cobrex”, a amintit Nechifor situația la acea dată.

El a precizat că atunci, conștient de faptul că aerogara, chiar modernizată, avea o capacitate limitată de prelucrare pasageri (în special la plecare, undeva la 100 – 150 pax/oră) știind ce fel de flotă operează firmele de low cost, a propus consiliului ca mare parte din clădirile Centrului Economic Bucovina Suceava să fie transferate către aeroport.

„CEBS, acronimul de rigoare, fusese un proiect implementat de Consiliul Județean Suceava, finanțat din fondurile de preaderare Phare și care nu reușise niciodată să obțină rezultatele și să atingă obiectivele pentru care fusese construit pentru suma de circa 5 mil euro. Știam, încă din perioada anilor 2003 – 2004, că odată finalizată perioada de monitorizare destinația ar fi putut fi schimbată, cea de terminal de pasageri fiind posibilă, evident cu o recompartimentare și o modificare de fluxuri așa încât să respecte normele de securitate aeroportuară”, a adăugat fostul președinte al CJ Suceava.

El a explicat că ținând cont de faptul că pavilionul expozițional, cele opt hale industriale precum și incubatorul de afaceri erau foarte puțin utlizate, având în vedere proximitatea față de aeroport și existența unor căi de acces și parcări generoase, i s-a părut oportun să solicite votul colegilor consilieri, care a fost în unanimitate, indiferent de culoarea politică.

„Sigur, acest lucru s-a întâmplat după o vizită amănunțită, în care am prezentat în mare care urma să fie destinația fiecărui colțișor din pavilionul industrial și din halele adiacente. Mai precis, pavilionul central, expozițional, urma să fie transformat în terminal de plecări, având trei nivele, putând fi realizate minim trei porți de plecare cu burduf de la etajul 1 și având și spațiile necesare la ultimul etaj pentru tot tipul de birouri. La parter, în zona publică, urmă să se realizeze zona de check-in cu minim 10 ghișee și cu benzi transportoare pentru bagaje, iar la etaj, înainte de porți, erau spații care puteau fi amenajate ca restaurante, magazine duty-free și altele. Avioanele urmau să fie aduse la burduf, prin construirea celei de a patra căi de rulare, delta, dar și prin construirea unei noi platforme, chiar lângă terminal. Terminalul de sosiri urma să fie realizat prin unirea a două pavilioane industriale, în primul fiind partea de primire pasageri, conexiunea de legătură urma să realizeze și controlul de frontieră la sosire, iar cel de al doilea pavilion era gândit pentru preluarea de bagaje pe două benzi transportoare și ieșirea către parcarea publică a aeroportului. Alte două pavilioane industriale trebuiau transformate în terminale cargo (in și out, pentru mărfuri și bunuri de import, respectiv export). Practic tot traficul extern urma să fie mutat pe noul terminal, T2, iar aerogara actuală ar fi rămas pentru zboruri interne și aviație generală”, a menționat Cătălin Nechifor.

El a constatat că vineri, Consiliul Județean a decis să renunțe la a mai păstra admnistrarea acestor spații la nivelul aeroportului, asta însemnând practic că proiectul de mai sus a fost abandonat, în pofida deciziei unanime din 2015 și în pofida faptului că pe baza acestui plan s-a obținut contractul de operare de pe Aeroportul Suceava cu compania de low cost WizzAir.

Nechifor a spus că a încercat să prezinte câteva argumente în plenul Consiliului Județean, și a mulțumit că i s-a permis să vorbească despre o viziune pentru dezvoltarea aeroportului.

„Însă votul a fost 32 în favoarea renunțării și doar 2 pentru a păstra în vigoare planul din 2015. Am și precizat că nu doream să influențez opinia nimănui, dar am punctat categoric că nu este benefică construirea unui cluster de bio agricultură în locul CEBS, la pachet cu aglomerarea unor spații vitale cu noi construcții care nu rezolvă decât parțial nevoia de creștere a capacității de procesare a pasagerilor”, a adăugat deputatul.

El a subliniat că interesant este că și unii dintre colegii care au făcut pare din mandatul anterior au votat pentru schimbare, în condițiile în care în urmă cu doi ani și jumătate aveau o opinie exact inversă ca cea de acum.

„Nu vreau să comentez mai mult decizia, este votul lor, pe care îl respect. Din păcate, însă, știind că autostradă nu prea vom avea în curând, decizia de astăzi a Consiliului județean va enclaviza și mai mult aeroportul. Noi construcții la baza platformei, precaritatea resurselor spațiale (teren pe care să poată fi dezvoltate în continuare noi capacități și infrastructuri) fac ca aeroportul Suceava să fie lipsit de acel spațiu vital, în care să respire și care să-i permită, spre exemplu, construirea unei noi piste, în unghi față de cea actuală, pentru a putea permite aterizarea avioanelor chiar și în condiții de vânt de forfecare sever”, a mai adăugat Nechifor.

El atrage însă atenția că dacă Centrul Economic nu și-a putut exercita menirea pentru care a fost construit, în cei 11 ani de existență, îi este greu să creadă că, deodată, vor da năvală investitori care să facă nu știu ce năzbâtii bio-agricole în clusterul pe care actuala conducere a Consiliului județean dorește să îl construiască pe fonduri europene, deși la acest moment nu există încă informații certe că așa ceva ar putea fi finanțat.

Totodată, el constată că pierderea unor destinații, respectiv Torino operat de Tarom și Verona operat de WizzAir, faptul că WizzAir încă nu a deschis baza pe Suceava, cu toate că acest lucru ar fi trebuit să se fi întâmplat deja, iar, pe de altă parte, faptul că la Bacău s-a terminat aerogara modernă și urmează probabil să își refacă și pista, în timp ce cei din Iași abia așteaptă ca Suceava să se poticnească, sunt riscuri care amenenință dezvoltarea aeroportuară la Suceava.

El consideră că împrumutul pe care Consiliul Județean Suceava dorește să îl angajeze pentru finanțarea terminalului pe care și-l doresc înghesuit între alte clădiri (17 milioane de lei), este greu de operaționalizat și că,  cel mai probabil, comisia de autorizare a împrumuturilor va acorda drept de tragere multianuală în tranșe, ceea ce presupune lungirea termenului de execuție și implicit o situație defavorizantă în raport cu competitorii direcți Iași și Bacău.

„Prin proiectul pe care îl propuneam eu se obținea și o repunere în circuit a unui patrimoniu care, din păcate, se degradează zi după zi – este vorba despre clădirile Centrului Economic Bucovina – pentru care eu propuneam la momentul 2015 integrarea într-un proiect finanțat din bani europeni, prin POR, de eficientă energetică a clădirilor publice (anvelopare, surse de energie geotermală pentru încălzire iarnă și răcire vara, etc.).  Deocamdată, aeroportul s-a extins in containere, sigur, am înțeles și rațiunile de costuri, dar ce e ieftin, ieftin rămâne. Vom vedea ce va fi in viitor, însă timp prea mult nu mai are Suceava in raportul cu aeroporturile Iași și Bacău. Și odată decolat avionul …..”, concluzionează Cătălin Nechifor.(N.B.)