Analfabetismul functional, prezent la jumatate din elevii de gimnaziu

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava va demara un proiect de cercetare prin care să semnaleze, pe de o parte, schimbările survenite în limba română în ultimii 20 de ani, în spaţiul românesc şi în alte spaţii locuite de nativi români -Ucraina şi Republica Moldova, iar, pe de altă parte, să urmărească modul în care aceste modificări sunt surprinse de lucrările de specialitate, mai ales de instrumentele cu care şcoala abordează problema limbii -manuale şi programe.

Potrivit decanului Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, prof. univ. dr. Rodica Nagy, ca cercetarea să fie relevantă, trebuie să nu omită nici un segment din traseul formativ al tinerilor şi să aibă în vedere asigurarea continuităţii prin monitorizarea corelării programelor la limba română de la ciclul primar până la cel liceal.

Proiectul are în vedere mai multe obiective, care vizează cercetarea evoluţiei limbii române literare în ultimele două decenii, cu evidenţierea elementelor de continuitate şi a elementelor novatoare; cercetarea reflectării profilului limbii materne în programele şcolare (de la învăţământul primar până la învăţământul liceal); actualizarea programelor universitare la disciplina limba română contemporană şi metodica predării limbii române (în învăţământul primar, gimnazial şi liceal); corelarea rezultatelor cercetării realizate în spaţiul românesc cu rezultatele obţinute prin colaborarea cu specialişti din spaţiul extracomunitar -Ucraina, Republica Moldova, în vederea stabilirii coordonatelor unui proiect comun. publicarea şi difuzarea rezultatelor cercetării.

Acest proiect s-a deschis cu o masă rotundă, organizată vineri, în sala „Dimitrie Leonida“, la care specialişti din cele trei spaţii au dezbătut tematica anunţată şi au trasat coordonatele cercetării.

Organizatori manifestării sunt lector drd. Otilia Ignătescu, lector drd. Florica Diaconescu, prof. univ. dr. Rodica Nagy.
Acesta din urmă ne-a precizat vineri, că în proiecte se implică şcoli şi specialişti din Chişinău, Bălţi şi Cenăuţi unde există vorbitori nativi de limbă română.

„Considerăm că stăpânirea limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională în condiţiile unui analfabetism îngrijorător. Propunem o coerenţă în pregătirea elevilor prin cooperarea institutori şi profesorilor de limbă română de la toate nivelele de la învăţământul primar până la cel universitar deoarece există hiatusuri între cicluri. Un studiu al UE ne situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte capacitatea de înţelegere a unui text de către un elev după ce îl citeşte. Copii care termină clasa a IV-a sunt la acelaşi nivel, ştiu să scrie, să citească. Ceva se întâmplă după acest nivel, la gimnaziu şi liceu. Stăm cel mai prost la capitolul înţelegerii textelor. Problema nu afectează doar disciplina limba română ci şi alte materii dacă elevul nu reuşeşte să înţeleagă ceea ce citeşte. Stăpânirea limbii române ar trebui să fie o prioritate naţională, în condiţiile în care mai mult de 50 la sută dintre absolvenţii de gimnaziu suferă de analfabetism funcţional”, ne-a explicat prof. univ. dr. Rodica Nagy.

Aceasta a adăugat că cercetarea, la care participă profesori lingvişti, universitari, institutori, masteranzi din cele trei spaţii româneşti se va derula pe parcursul unui an şi va avea valoare de studiu.