„Alternative Comunitare de Asistenta Psihiatrica” pentru persoanele cu probleme psihice din zona Campulung

Asistenţa comunitară psihiatrică în jumătatea vestică a judeţului a făcut un pas înainte şi poate fi considerată un model demn de urmat şi pentru jumătatea estică. Aici s-a depăşit mentalitatea că pacientul trebuie să vină la biroul medicului psihiatru, acesta îi dă o reţetă, iar bolnavul se întoarce în mediul său, înconjurat de factorii stresanţi care îl pot duce la o decompensare şi implicit la înrăutăţirea stării şi reinternare. O echipă inimoasă, în cadrul unui proiect PHARE, au înţeles că de fapt cadrele specializate trebuie să meargă la domiciliul pacienţilor, acolo unde sunt „stresorii” adică grijile de zi cu zi, pentru a-i ajuta să treacă peste probleme.

Este vorba despre Proiectul pilot „Alternative Comunitare de Asistenţă Psihiatrică” desfăşurat de Fundaţia caritabilă „Orizonturi”, în parteneriat cu Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung care a contribuit cu personal detaşat şi Centrul de Sănătate Mintală din cadrul unităţii spitaliceşti.

Acest proiect a ajuns la final, iar rezultatele lui oferă acum un model în ce priveşte serviciile de asistenţă comunitară psihiatrică din întreaga ţară. „Asistenţa comunitară psihiatrică e un deziderat important în Reforma de sănătate mintală, iar noi venim cu un model în care demonstrăm că se poate face. Rezultatele sunt neaşteptate şi pentru noi, prin faptul că foarte multe autorităţi locale s-au implicat. Este vorba de 12 primării din zona Câmpulung, iar implicarea lor nu a fost formală, ci eficientă şi a contribuit la creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi psihice. Noi vom continua acest proiect din dorinţa acestora de a-l continua”, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, medicul psihiatru Alexandru Paziuc, managerul de proiect.

Primăriile care s-au implicat în proiect sunt cele din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Vama, Pojorâta, Sadova, Moldoviţa, Stulpicani, Ostra, Fundu Moldovei, Breaza şi Moldova Suliţa.

Prin acest proiect s-a constituit o echipă mobilă formată din persoane de profesii diferite, care au oferit persoanelor cu dizabilităţi selectate în proiect , respectiv cei cu risc crescut de reinternare, dar şi cu risc pentru comunitate, servicii medico-sociale la domiciliu, dar şi servicii recreative şi de petrecere a timpului liber, pe baza unui plan individual.

Potrivit specialiştilor implicaţi în proiect, circa 100 de persoane cu probleme psihice au fost selectate pentru asistenţă medico-socială mobilă, cu acordul lor şi pe baza unui contract încheiat cu fiecare în parte. Pachetul de servicii oferite acestora a cuprins, pe lângă cele de sprijin medical, şi servicii pentru dezvoltarea unor abilităţi de trai independent (menţinerea igienei personale, activităţi gospodăreşti şi îngrijirea locuinţei, cumpărături şi administrarea veniturilor), servicii recreative şi structurarea activităţilor de timp liber, şi altele.

„Am furnizat servicii la domiciliul pacienţilor sau aproape de ei, în parc şi alte locuri, am reuşit să ţinem permanent legătura cu ei. Echipa noastră se deplasează la pacient, identifică probleme şi soluţiile şi încercăm să influenţăm modul de viaţă al pacientului. Este o echipă mobilă multidisciplinară, pentru că e nevoie profesii diferite, de asistenţi sociali, psihologi, medici, ergoterapeuţi, chiar şi beneficiari care au vrut să se implice. Noi am învăţat că beneficiarii acestor servicii nu sunt periculoşi. Atâta timp cât avem o relaţie bună şi bazată pe încredere şi le-am respectat demnitatea şi drepturile de om, lucrurile au mers fără probleme”, a precizat coordonatorul proiectului, Ovidiu Mărginean.

Acesta a accentuat faptul că echipa are rol important de a ajuta pacienţii cărora le oferă servicii să reziste în situaţiile de stres, fiindu-le alături. „S-a intervenit asupra stresorilor, reuşind astfel să stabilizeze pacienţii. Dacă eu îi stabilizez o perioadă şi îl trimit acasă, există posibilitatea de a se decompensa în condiţiile existenţei unor stresori, care nu depind de medici şi de spital, fiindcă acasă ei sunt puşi poate la tăiat lemne, la făcut curat, plăteşte cheltuielile, sau are discuţii cu vecinii. Ei se lovesc de aceşti factori care, pe fondul vulnerabilităţii lor le declanşează boala şi se întorc la spital sau la Centrul de Sănătate Mintală. Chiar dacă nu am putut modifica o serie de stresori, dar pentru că am fost alături de ei am reuşit să-i stabilizăm”, a explicat Ovidiu Mărginean.

Un alt rezultat important al proiectului este realizarea unui „Ghid practic de dezvoltare a serviciilor de asistenţă comunitară pentru persoanele cu tulburări psihice în oraşele mici şi comunităţile rurale”, care va fi tipărit în 300 de exemplare pentru a fi distribuit celor care au nevoie de el. Procedurile şi mijloacele de implementare prinse în aceste ghiduri sunt transferate acum către Spitalul de Psihiatrie Câmpulung şi Centru de Sănătate Mintală, iar activitatea echipei mobile va putea continua, cu condiţia ca legislaţia să permită modalităţi de plată pentru oamenii care fac aceste servicii.

„Noi am trecut în fişa postului celor care lucrează la Centru de Sănătate Mintală şi atribuţiile respective, dar va trebui găsită modalitatea de plată. Nici pentru centrele de sănătate mintală nu există încă nişte norme care să legifereze aceste servicii, din păcate mai sunt întârzieri la plata salariilor, a sporurilor. Dar noi dorim ca acest proiect să aibă continuitate, indiferent ce partid e la putere fiindcă aceste servicii vin din nevoile persoanelor cu dizabilităţi din teritoriu. În 20 de ani am avut 18 miniştri ai sănătăţii care au crezut că nu au făcut bine cei dinaintea lor. Noi dorim ca proiectele să aibă continuitate”, a mai spus Alexandru Paziuc.

Acesta a mai subliniat că mai multe proiecte legate tot de asistenţa comunitară psihiatrică, vor demara în perioada următoare. „Încercăm să creăm centre de zi la nivelul comunităţilor locale, medic de familie există, asistent social la primărie există. Putem implica şi preotul în acest proiect. Ne-am gândit să facem trei centre de zi, pe lângă Centrul de Sănătate Mintală de la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung, la Gura Humorului, Câmpulung şi Vatra Dornei, ca nişte mici întreprinderi sociale, mici cluburi care să permită dezvoltarea acestor servicii”, a mai menţionat Alexandru Paziuc, exemplificând cu serele de la Câmpulung Moldovenesc care au fost preluate de Fundaţie şi unde se va realiza o intreprindere socială în cadrul căreia să participe persoanele cu probleme.