Noua Lege a Educatiei nu se pliaza pe realitatile din scolile sucevene

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, s-a întâlnit la sediul MECTS, cu inspectorii şcolari generali din ţară pentru a le prezenta principiile esenţiale care au stat la baza proiectului Legii Educaţiei Naţionale, lansat recent în dezbatere publică. În acest sens, ministrul Educaţiei a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare judeţene să manifeste receptivitate în dezbaterile publice care vor fi organizate în teritoriu, astfel încât elevii, profesorii şi părinţii să aibă accesul la informaţii în legătură cu schimbările de paradigmă şi noutăţile pe care le aduce acest proiect.

De asemenea, ministrul Educaţiei i-a informat pe cei prezenţi că a fost lansat site-ul http://www.unpasinainte.edu.ro/, platformă virtuală destinată discutării proiectului de lege cu scopul declarat de a coagula acea comunitate de care este nevoie în jurul educaţiei.

Referitor la o serie de disfuncţionalităţi apărute în unele judeţe, ministrul Daniel Petru Funeriu a solicitat şefilor de ISJ-uri să trateze cu maximă responsabilitate aplicarea legilor privind încadrarea cadrelor didactice, asigurându-i că au în permanenţă sprijinul său şi al instituţiei pe care o conduce în materie de asistenţă juridică.

Potrivit proiectului Legii Educaţiei, învăţământul preuniversitar va include grupa pregătitoare, care devine obligatorie şi va fi numită clasă pregătitoare, învăţământul obligatoriu va avea zece clase, iar intrarea la liceu se va face la finalul clasei a IX-a.

Directorului Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, Dan Popescu, nu i se pare o chestiune importantă unde vor învăţa elevii, în şcoli gimnaziale sau în licee, ci important este cât va fi învăţământul obligatoriu. „Problema trebuie privită instituţional – câte clase va cuprinde învăţământul obligatoriu – iar mutarea claselor implică complicaţii colosale din punct de vedere al resurselor materiale şi umane. Rezolvarea acestei probleme se poate face doar în timp şi ar trebui să se înceapă cu clasa a V-a, de la început de ciclu şcolar”, este de părere Dan Popescu.

La finalul clasei a IX-a, în loc de examen la matematică, elevii vor avea de susţinut un examen de ştiinţă, care poate include matematică, chimie, biologie, fizică, şi un examen de limba română, care poate conţine geografie. Directorul Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, Cornel Romaşcu spune că „în aria curriculară există specializarea matematică-ştiinţe, însă, ca obiect de studiu şi de examen, va fi greu de aplicat pentru că profesorii sunt formaţi pe fiecare specialitate în parte. „Această modificare presupune o decimare efectivă a cadrelor didactice şi un impact social foarte mare – reducerea planului de învăţământ, scăderea numărului de ore şi costuri, pentru că faci o reconversie profesională a cadrelor didactice. O soluţie ar fi să menţinem nivelul actual şi să facem schimbarea din mers”, afirmă acesta.

Pentru admiterea la liceu, liceele care oferă un număr de locuri ce va acoperi cererea se va ţine cont de portofoliu, iar în cazul liceelor în care oferta e depăşită de cerere se va introduce un examen suplimentar care va avea o pondere de 30% din media finală.
Directorii liceelor sucevene, pentru admiterea la liceu, ar opta pentru autonomie sută la sută.

Directorul Colegiului „Ştefan cel Mare” este de părere că bacalaureatul trebuie să fie de tipuri diferite, unul pentru ruta academică, adresat celor care vor să se înscrie la facultate, şi un bacalaureat pentru cei care se orientează către piaţa muncii, care vor să muncească, să practice o meserie.

Conform proiectului Legii Educaţiei care se află în dezbatere publică, bacalaureatul ar urma să cuprindă tot trei probe, ca în momentul de faţă, şi anume două probe scrise, la limba română şi limba modernă, probă comună pentru toate filierele, şi o probă transdisciplinară – matematică şi ştiinţele naturii, pentru profilul real şi ştiinţe socio-umane pentru profilul uman, cunoştinţe tehnologice, pentru proflul tehnic, şi cunoştinţe specifice, în cazul filierei vocaţionale.

O noutate a proiectului de Lege este cea conform căreia educatorii şi învăţătorii nu vor mai exista, urmând ca aceste cadre didactice să se numească „profesori”. Formarea profesională a unui profesor se va întinde pe şase ani şi se va face în trei etape, şi anume, studii de licenţă de trei ani într-o specializare ştiinţifică, masterat didactic cu o durată de doi ani şi stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui profesor-mentor.

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a spus că intenţionează o ierarhizare a universităţilor în funcţie de performanţe. Alegerea rectorului se va face de către o echipă din care vor face parte, în proporţie de cincizeci la sută membri ai respectivei universităţi, precum şi personalităţi din afara universităţii.