Biserica Hagigadar- Biserica Dorintelor

Cei care vor dori sa o viziteze si sa îi afle povestea vor ramâne cu siguranta uimiti.Biserica manastirii Hagigadar a fost construita în secolul XVI de doi frati, negustori armeni. Legenda spune ca lor li s-a aratat Fecioara Maria si le-a cerut sa îi ridice un lacas de rugaciune. Dupa o inscriptie încastrata într-unul din ziduri, ctitorul ar fi fost Dragan Donovak, un bogat negustor armean.La iesirea din municipiul Suceava spre Falticeni exista un lacas de cult unde, spun majoritatea oamenilor, toate dorintele ti se împlinesc. Edificiul este cunoscut si sub numele de Biserica Dorintelor-Hagigadar.
Manastirea se afla pe culmea unui deal cunoscut sub numele de Dealul lui Bulai, special parca înaltat pentru a gazdui lacasul sfânt. Panta este înclinata si accesul este posibil numai pe jos, însa acest lucru nu îi împiedica pe oameni sa urce drumul în genunchi, pâna la poarta. Din când în când se opresc si se roaga, aprind o lumânare, se odihnesc si apoi pornesc mai departe. Tot în genunchi, intra pe poarta si continua sa mearga în acest fel în jurul bisericii. Ca sa li se împlineasca dorintele, oamenii înconjoara biserica de 3 ori, rugându-se la fiecare cele patru colturi. Dupa ce acest ritual s-a încheiat, dorintele lor sunt în mâna Domnului si numai de El depinde daca se vor îndeplini sau nu.
Drumul catre acest vechi lacas de cult trebuie parcurs în tacere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, pâna acolo sus, la zidurile bisericii, e bine sa nu rostesti nici un cuvânt, daca vrei ca dorinta sa-ti fie ascultata. Aici vin si se roaga oameni din toata tara.
Pentru unii a devenit chiar o traditie urcatul la manastire, iar altii vin pentru prima oara sau doar sa viziteze.

Acest locas de cult poate fi explicat astfel hagiu-dorinta si gadarel- a împlini, din limba armeana, adica Manastirea Dorintelor. Dupa trecerea atâtor veacuri, pelerinii de la Hagigadar pastreaza aceeasi speranta si credinta în suflete.
Armenii vin odata pe an la manastire, dar crestinii ortodocsi vin în fiecare zi, dar mai ales joi si vineri, când preotul face slujba de sfintire a apei.
Nu se stie de unde provine mersul în genunchi, cert este ca dealul trebuie urcat numai în genunchi, daca se doreste îndeplinirea dorintelor si ca biserica trebuie sa fie înconjurata, tot în genunchi, de trei ori.
Dupa ce îsi vad împlinite dorintele, oamenii revin sa se roage din nou la manastire si sa-i multumeasca preotului Azad Tokom Mandalian care are în grija acest lacas de cult.
Curtea manastirii este arhiplina mai ales de Sarbatoarea Maicii Domnului, una din cele 4 sarbatori crestine închinate Fecioarei Maria, care este cel mai important moment al armenilor – Hramul Sfintei Maria. Specificul acestui cult este faptul ca hramul este întotdeauna duminica, indiferent în ce zi a saptamânii cade 15 august.
Anul acesta a avut loc în aceasta duminica, printre cei prezenti aflându-se si ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
De hram, dupa Sfânta Liturghie, oficiata de un sobor de preoti, urmeaza o agapa crestina numita “hurban”, la care participa toti cei prezenti si unde se serveste mâncaruri specific armenesti. „Supa de urechiuse” – un fel de galuste umplute cu carne, este cel mai apreciat fel, urmat de traditionalul pilaf cu carne de vita. Anul acesta nu a fost o exceptie.