Proiectul de modernizare a drumului interjudeţean Suceava-Iaşi intră în linie dreaptă. MDRAP a lansat apelul pentru finanţarea proiectelor de drumuri judeţene prin POR 2014-2020

După luni de aşteptări, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, a lansat marţi, 15 martie, primele două apeluri de proiecte, pentru priorităţile de investiţii 6.1 şi 3.1.A, ceea ce permite depunerea proiectului pentru modernizara drumului interjudeţean Suceava-Iaşi care este cel mai mare proiect de acest gen prin POR.

Dn29 lucrari drum interjudetean

Măsura 6.1 susține investițiile în modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T, construcția/ modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv, precum și investiții destinate siguranței rutiere, iar 3.1.A vizează creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.

 

Cel mai important proiect din acest program, care a fost deja avizat de principiu, vizează modernizarea a 170 de kilometri de drum, din care 74,66 pe raza judeţului Suceava şi 94 de kilometri pe raza judeţului Iaşi.

 

Consiliile Judeţene Suceava şi Iaşi s-au asociat din 2014 în vederea realizării proiectului strategic pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere care asigură conectivitatea cu reţeaua TEN T şi includerea acestuia în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est  2014-2020.

 

În august 2014, în şedinţa Consiliului Regional de Dezvoltare Nord Est au fost avizate pentru finanţare patru axe rutiere din această regiune, cea mai importantă fiind axa Iaşi-Suceava ce prevede reabilitarea de drumuri judeţene din cele două judeţe pe traseul Iaşi-Gropniţa-Coarnele Caprei-Belceşti-Scobinţi-Lespezi-Budeni-Dolhasca-Liteni-Udeşti-Bosanci-Ipoteşti-Suceava-Moara-Liteni-Zahareşti-Stroieşti-Vâlcele-Costâna-Dărmăneşti-DN2.

Acest proiect, cu o lungime de 170 de kilometri, este cel mai mare proiect de drum ce va fi finanţat prin POR 2014-2020 axa 6-Infrastructură.

 

Drumurile care vor fi modernizate de pe acest traseu au fost proiectate în anii ’70 pentru un tonaj de maxim 8 tone pe osie, iar în prezent se circulă cu autocamioane care depăşesc 20 de tone pe osie.

 

Întregul proiect este estimat la o valoare de 79,8 milioane de euro pentru cei 170 de kilometri care se vor moderniza.

Bugetele pentru aceste prime apeluri de proiecte pe POR sunt de 807,78 milioane euro pentru drumuri judeţene, respectiv de 447,75 milioane euro pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale. Ne propunem un grad de contractare între 120 și 150%. Proiectele se depun la sediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, unde se va face și evaluarea, a declarat, marţi, secretarul de stat Sorin Maxim.

“În ce privește drumurile județene, încurajăm existența unor conexiuni mult mai lungi: Consiliile Județene trebuie să asigure trecerea cursivă a unui drum prin mai multe județe”, a adăugat Gabriel Friptu, director general fonduri europene în cadrul MDRAP. “Bugetul total de 807 milioane de euro este împărțit în alocări regionale. Bugetul unui proiect poate fi între 1 milion și 50 de milioane de euro. Pentru Regiunea București-Ilfov cofinanțarea publică este de 20%, față de 15% pentru celelalte regiuni, dar contribuția beneficiarilor rămâne peste tot de 2%. Proiectele vor putea fi depuse după două luni de la lansare, începând cu 16 mai, timp de 6 luni, până la închiderea apelului – cu mențiune că, dacă bugetul alocat va fi depășit cu peste 50%, apelul poate fi suspendat mai repede. Majoritatea consiliilor județene au deja studiile de fezabilitate făcute iar în aceste 2 luni pot îmbunătăți calitatea proiectelor. Pentru clădirile rezidențiale, încurajăm primăriile din mediul urban să aibă o abordare integrată: să identifice zonele prioritare în funcție de emisiile de CO2 și de zonele unde rețeaua de distribuție a energiei termice este reabilitată – deci să-și coreleze investițiile. Așa cum am spus, rata de cofinanțare pentru Regiunea București-Ilfov este diferită de celelalte regiuni, dar contribuția beneficiarilor rămâne aceeași peste tot”, a precizat directorul general Gabriel Friptu. (N.B.)