Biserica de la Arbore- o perla in siragul lacaselor de cult construite in urma cu peste 500 de ani

În anul 1503 Luca Arbore – Portar al Sucevei – îsi înalta cu ajutorul domnului sau o biserica în satul ce-i poarta azi numele. Constructia a fost începuta în a doua zi a lunii aprilie si a fost terminata în acelasi an, pe 29 august. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfântului Ioan Botezatorul. Conceputa si construita într-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular, delimiteaza în exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa, destinata, se pare, lacasului clopotelor.

Mesterii lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete netede, au introdus calote în naos si pronaos eliminând semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si sistemul de arce moldovenesti, toate confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie de o mare valoare. La scurt timp dupa terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi mesteri au ridicat si la Reuseni pe locul unde se spune ca a fost taiat capul lui Bogdan Voievod – ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare – aidoma bisericii de la Arbore. Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei – sora lui Arbore – mai precis în anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara.

Ceea ce impresioneaza în mod deosebit în pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta extrema a siluetelor. Întreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice fenomene din arta medievala moldoveneasca. Autorul principal al picturii – Dragos Coman – din Iasi, nu este un cleric, ci un exponent al lumii laice. Si iata ca acest lucru se vede prin spontaneitatea picturii, prin transparenta culorii, aidoma unei acuarele, în constructia siluetelor care au uneori gesturi si atitudini necanonice.

În 1523 „în luna lui aprilie, în cetatea Hârlaului, Stefan Voda [Stefanita Voda] au taiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie” (Grigore Ureche). Asa a sfârsit Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda.

Nu putem sa nu remarcam tema din interiorul bisericii Cavalcada împaratului Constantin zugravita la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la abside. Zugravul de la Arbore, ingenios, a mai adaugat pe fatada de sud o noua Rugaciune . A plasat aceasta rugaciune în dreapta usii spre a face, în mod simbolic – pandant scenei Asediului pictata în stânga usii. Printre sfintii zugraviti figureaza Ioan cel Nou, iar în fruntea lor, caz unic în iconografia bizantina, împaratii Constantin si Elena, considerati, dupa cum se stie, înca din veacul al – XV – lea, printre marii protectori ai Moldovei.