Curtea de Apel Suceava va anunța în 14 martie dacă va sesiza Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea OUG 14/2017


Intră acum și în grupul de

Curtea de Apel Suceava a stabilit, marți, că se va pronunța peste trei săptămâni, respectiv în 14 martie, dacă va sesiza Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea OUG 14/2017 prin care se abrogă OUG 13/2017 care a modificat Codul Penal și Codul de Procedură Penală pentru a pune în acord legea penală cu decizii ale Curții Constituționale, între care reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu.

Curtea de Apel Suceava a fost sesizată privind neconstituționalitatea OUG 14/2017 de avocatul Dorin Andronic, care este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu, alături de fostul primar din Udești, Săvel Botezatu.

Andronic a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr. 14/5.02.2017 care abrogă OUG 13/2017 care aducea modificări Codului Penal în concordanță cu deciziile Curții Constituționale, între care și în ceea ce privește abuzul în serviciu.

Astfel, Andronic a solicitat Curții de Apel Suceava să dispună sesizarea Curţii Constituţionale pentru judecarea excepţiei invocate, iar marți, Curtea de Apel a amânat cauza pentru 14 martie.

Andronic a menționat  că a ridicat excepția de neconstituționalitate în calitate de inculpat în procesul în care este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu privind încheierea unor contracte de reprezentare legală a Primăriei Udești și că excepția are legătură directă şi intrinsecă cu soluţionarea prezentei cauze şi nu a mai fost soluţionată de Curtea Constituţională prin altă decizie.

Vă prezentăm integral argumentele aduse de avocatul Dorin Andronic în susținerea cererii sale:

„La data de 1.02.2017 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr.13/1.02.2017, cu privire la punerea în acord a unor prevederi din Codul penal şi Codul de procedură penale cu deciziile Curţii Constituţionale.

Ordonanţa de urgenţă nr.13/1.02.2017 a pus şi prevederile art.297 c.pen. (abuz în serviciu) în concordanţă cu considerentele obligatorii şi dispozitivul deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale şi cu directiva nr.2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9.03.2016.

OUG nr.13/1.02.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.92/ 1.02.2017, intrând în vigoare în integralitatea sa la aceeaşi dată – 1.02.2017 – sub incidenţa normei constituţionale imperative prevăzute în art.115 alin.5 din Constituţia României.

OUG nr.13/1.02.2017 a produs efecte juridice în integralitatea sa până la respingerea acesteia de către Parlament, prin lege.

Nu are nici o relevanţă şi nu produce nici un fel de efecte juridice faptul că în textul OUG nr.13/2017 (art.III) s-au stabilit termene aleatorii de intrare în vigoare a unor prevederi din cuprinsul Ordonanţei, aceste termene fiind inoperante sub incidenţa normei imperative din art.115 alin.5 din Constituţie, care statuează fără nici un fel de excepţie că intrarea în vigoarea unei Ordonanţe de urgenţă, în integralitatea sa, are loc la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Norma constituţională interzice astfel stabilirea altor termene de intrare în vigoare a unei Ordonanţe de urgenţă decât cea de la data publicării în Monitorul Oficial.

Conform art.78 din Constituţia României – „Intrarea în vigoare a legii” – doar  legea, ca act normativ, intră în vigoare la trei zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei:

„Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”

Ordonanţa de urgenţă, conform art.115 alin.5 din Constituţie, intră în vigoare, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Dacă am considera că ar fi posibil ca ordonanţa de urgenţă să intre în vigoare la alte date ulterioare, prevăzute în textul ei, am da caracter „de lege” ordonanţei de urgenţă, lucru nepermis de normele constituţionale, adăugând astfel, în mod nelegal, la Constituţia României, devenind astfel legiuitori.

Ordonanţa de urgenţă se supune spre dezbatere Parlamentului, care, prin lege, aprobă sau respinge respectiva ordonanţă de urgenţă.

În concluzie, doar legea poate intra în vigoare la alte termene prevăzute în textul ei, ordonanţa de urgenţă intrând în vigoare în integralitatea sa, în mod obligatoriu, la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

 

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.14/5.02.2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr.101/5.02.2017, „s-a abrogat” OUG nr.13/2017, aflată la data de 5.02.2017 în dezbatere parlamentară.

În condiţiile în care Parlamentul urma să se pronunţe printr-o lege de aprobare sau respingere a OUG nr.13/2017, Guvernul nu mai avea competenţa să se pronunţe asupra acestei ordonanţe, decât cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat consfinţit de art.1 alin.4 din Constituţia României.

Conform dicţionarului juridic penal, prin abrogarea legii penale, se înţelege procedeul juridic de scoatere din vigoare, printr-o lege nouă, a unei legi penale anterioare.

Cum OUG nr.13/2017 nu a fost aprobată prin lege, ordonanţa de urgenţă neavând caracter de lege, nu putea fi abrogată printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Guvernul nefiind abilitat prin legea specială de abilitare să emită ordonanţe de urgenţă de abrogare a altor ordonanţe de urgenţă.

Activitatea de abrogare a unei legi este atributul exclusiv al Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţării.

Conform art.115 alin.3 din Constituţia României, ordonanţele de urgenţă se supun aprobării Parlamentului până la împlinirea termenului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă.

 

Prin Legea nr.4/2017, privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 17 ianuarie 2017, Guvernul a fost abilitat de a emite ordonanţe de urgenţă până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 2017, respectiv până la data de 1.02.2017 (ora 24).

OUG nr.14/5.02.2017 a fost adoptată peste termenul de abilitare, respectiv la data de 5.02.2017, când Guvernul nu mai era abilitat să emită ordonanţe de urgenţă ceea ce atrage încetarea efectelor acestei ordonanţe, prin încălcarea prevederilor art.115 alin.3 din Constituţia României.

„Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare.

Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.”

OUG nr.14/2017 a fost dată cu încălcarea prevederilor constituţionale, consecinţa fiind aceea că OUG nr.13/2017 a fost în vigoare până la respingerea acesteia prin lege adoptată de Parlament.

Legea de aprobare a OUG nr.14/2017 – lipsită de efecte juridice – este, de asemenea, neconstituţională, sub incidenţa art.115 alin.3 din Constituţia României.

 

Dacă am accepta teza că art.115 alin.3 din Constituţie nu se aplică ordonanţelor de urgenţă, ci numai ordonanţelor simple şi că, în temeiul art.115 alin.4 din Constituţie, Guvernul ar putea emite ordonanţe de urgenţă şi în timpul sesiunilor parlamentare, fara o lege de abilitare ,am adăuga nepermis la legea fundamentală, căci acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Acceptând o astfel de teză, am crea o suprapunere de activitate legislativă – un paralelism instituţional – în desfiderea art.1 alin.5 din Constituţie (separarea puterilor în stat) şi art.76 alin.3 din Constituţie.

Conform art.76 alin.3 din Constituţie, Parlamentul are posibilitatea discutării în procedură de urgenţă a oricărui proiect de lege la cererea Guvernului, sau din proprie iniţiativă, astfel încât în cursul activităţii parlamentare, emiterea unor ordonanţe de urgenţă reprezintă o imixtiune nepermisă a puterii administrative în activitatea puterii legiuitoare, în desfiderea art.1 alin.5 din Constituţie.

 

Acceptând teza precum că OUG nr.13/1.02.2017 urma să intre în vigoare la data de 10.02.2017, neconstituţionalitatea OUG nr.14/5.02.2017 este şi mai evidentă prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţie (obligativitatea respectării legilor).

Cadrul legal în materie de elaborare a normelor juridice, ce trebuie respectat de orice autoritate, este Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Art.58 din ceastă lege prevede că actele normative precum OUG nr.13/2017 pot fi abrogate (între data publicării în M.Of. şi data intrării în vigoare) „cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ.”

Această unică condiţie nu a fost respectată de Guvernul României la emiterea OUG nr.14/2017, deoarece cele două acte normative intrau în vigoare la date diferite: OUG nr.13 la 10.02.2017, iar OUG nr.14 la data de 5.02.2017.

Deoarece OUG nr.14/2017 nu a respectat condiţia imperativă prevăzută de art.58 din Legea nr.24/2000, generând un viciu de legalitate, este neconstituţională prin încălcarea art.1 alin.5 din Constituţia României, respectiv obligativitatea respectării legilor, în speţă, a Legii nr.24/2000”.(N.B.)


Intră acum și în grupul de