Codrii Seculari de la Slătioara, în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Nechifor, care a susținut cauza României la sesiunea UNESCO de la Cracovia: Este o victorie mare pentru natură și pentru oameni

Codrii Seculari de la Slătioara alături de alte păduri seculare și virgine din România au fost înscriși în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, potrivit deciziei Comitetului UNESCO pentru Patrimoniu Mondial, desfășurat în aceste zile în Polonia, la Cracovia.

Deputatul de Suceava Cătălin Nechifor, membru al Comisiei parlamentare UNESCO, care a susținut obiectivul României, a declarat că este o victorie mare pentru natură, dar și pentru oameni ce a fost obținută la cea de a 41-a Sesiuni a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniu Mondial, desfășurat în aceste zile în Polonia, la Cracovia.

„Am participat, alăluri de senatorul Vlad Alexandrescu și de deputatul Nicolae Bacalbașa, în calitate de observatori, la lucrările plenare ale comitetului și iată că obiectul României a fost îndeplinit 100%, în condițiile în care în primele zile șansele noastre păreau destul de scăzute, pe de o parte din cauza propunerii IUCN de a amâna decizia Comitetului pentru o mai buna aprofundare (deferral) și pe de altă parte, din cauza situației confuze din Polonia, care solicita la nivel guvernamental anularea statutului UNESCO pentru pădurile seculare din zona Bialoweza, la frontiera cu Belarus”, a declarat Cătălin Nechifor.

El a adăugat că prin votul Comitetului s-a decis extinderea teritorială a pădurilor seculare din Europa la nivelul unui numar de 12 state, fiind înscrise acum 63 de componente în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Pentru țara noastră este vorba de padurile virgine de la Codrii Seculari de la Slătioara (Suceava), Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei (Caraș Serverin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul Secular Șinca (Brașov), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Este important de înțeles nivelul acestei extinderi, de la păduri din Gemania, Slovacia și Ucraina, sub titulatura “Pădurile virgine de fag ale Carpaților și Codrii seculari de fag ai Germaniei” la un areal geografic care cuprinde în plus Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, România, Slovenia și Spania și care de acum înainte se regăsesc  în lista UNESCO sub titulatura “Pădurile virgine de fag ale Carpaților și ale altor Regiuni ale Europei”, a menționat Nechifor.

„Prin această încadrare se recunoaște oficial, la nivel mondial, importanța acestor păduri seculare și virgine, care s-au dezvoltat la finalul erei glaciare de la câteva zone izolate din Alpi, Carpați și Pirinei, către areale mult mai extinse, din care se mai păstrează intacte și zonele cuprinse în decizia Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO”, a adăugat deputatul sucevean.

El a arătat că propunerea IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, care cuprinde peste 1000 de membri asociați la nivel global și care este unul dintre partenerii oficiali ai UNESCO) de a amâna luarea unei decizii a fost în final eliminată, după discuții în rândul reprezentanților celor 21 de state cu drept de vot.

Nechifor a spus că, pe de altă parte, scandalul polonez a atins mai multe sensibilități la nivelul decidenților din Comitetul UNESCO, astfel încât, în 5 iulie s-a solicitat de urgență Poloniei să stopeze exploatările forestiere din Bialowieza, sit al patrimoniului universal care păstrează unele dintre cele mai vechi păduri virgine ale Europei, avand o vârstă de peste 10.000 de ani.

„Motivarea exprimată de guvernul polonez în ultimele luni a avut la bază faptul că nu se recunoaște legalitatea acestui statut și că nu a fost consultată  comunitatea locala, drept pentru care s-au demarat chiar și acțiuni în instanță. Guvernul polonez a autorizat exploatările de masă lemnoasă încă din luna mai a anului trecut, ca mijloc de contracarare a infestărilor produse de insecte dăunătoare și pentru a reduce riscul de incendii forestiere. Prin decizia Comitetului UNESCO nu se garantează stoparea defrișărilor de îndată, dar se preconizeaza un bun început pentru a asigura protecția acestui areal protejat, aflat și în Natura 2000, inclusiv prin organizarea unei misiuni de monitorizare UNESCO la fața locului”, arată Nechifor.

El a menționat că situl Codrii Seculari de la Slătioara, aflat pe teritoriul județului Suceava și care de acum înainte este inscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de cele 8 biserici cu fresce exterioare pictate: Arbore, Mânăstirea Humorului, Pătrăuți, Probota, Suceava, Vatra Moldoviței, Voroneț incluse în 1993, respectiv Sucevița inclusă în 2010.

Codrii seculari de la Slătioara sunt un sit Natura 2000, cu o suprafață de peste 1064 hectare, situat în extremitatea estica a masivului Rarău, între bazinele râurilor Moldova și Bistrița și reprezintă o rezervație naturală cu sute de specii naturale de o valoare ridicată, predominând molidul, pinul, bradul și fagul, dar și larice, tisă și alte specii, fiind unul din puținele locuri ale planetei unde natura își continuă cursul firesc al vieții, fără intervenția omului.(Alin Dima)