Jocurile Olimpice, Beijing 2008 (IV)

Helsinki 1952: Prima Olimpiada postbelica

Ca si în 1912, la JO de la Stockholm, aceasta editie a gasit în Finlanda spiritul si conditiile de afirmare a multiplelor virtuti cultivate de olimpism. Programate sa se desfasoare la Helsinki în anul 1940, Jocurile Olimpice fusesera anulate, înca o data, de izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial.

România reia sirul participarilor la JO prin trimiterea la Helsinki a unei numeroase delegatii, cu 83 de sportivi si sportive care au obtinut, la aceasta editie, rezultate de exceptie.

La tir, proba de arma libera calibru redus, doi concurenti, românul Iosif Sârbu si sovieticul Boris Andreev, realizasera performanta limita: 400 de puncte din tot atâtea posibile. Reprezentantul nostru a devenit campion numai dupa numararea ,,mustelor” (33 Sârbu, 28 Andreev), aducând astfel României prima medalie de aur la JO.

Un alt rezultat românesc de prestigiu a fost medalia de bronz obtinuta de Gheorghe Lichiardopol, dupa sustinerea unui baraj, la pistol viteza.

Pe lânga tir, sporturile care ne-au adus cele mai multe satisfactii au fost boxul (doua medalii) si luptele greco-romane (trei locuri 5). Boxerii români, prezenti la toate cele zece categorii, au avut nesansa unor accidentari: Gheorghe Fiat a fost accidentat în primul meci, iar Nicolae Linca, cu arcada sângerânda, a fost oprit sa boxeze în semifinala cu americanul Floyd Patterson.

Dintre celelalte rezultate vom sublinia, de asemenea, locul VI obtinut de Lia Manoliu (disc) la prima din numeroasele sale participari la JO. Tot pe locul VI s-a clasat si Ion Soter (înaltime), primul saritor român care a depasit granita celor 2 metri.
Odata cu JO de la Helsinki, România a obtinut primele succese remarcabile, cu un palmares onorant: 4 medalii si 27,75 puncte, ceea ce i-a adus clasarea pe locul 23 – din 69 de natiuni participante.

 Melbourne 1956: Prima afirmare deplina a României

Cu editia de la Melbourne, olimpismul a cucerit noi pozitii. Parasind Europa si America, Jocurile Olimpice se desfasoara, pentru prima oara în istoria lor de peste o jumatate de secol, pe un alt continent – în Australia. Totusi, datorita unei legi prohibitive privind aducerea cailor pe pamântul australian, întrecerile ecvestre au fost gazduite de orasul Stockholm.

România a facut pregatiri minutioase în vederea deplasarii sportivilor sai la Melbourne si, cu mult înaintea deschiderii Jocurilor, o delegatie româneasca a studiat la fata locului conditiile de concurs. Drept urmare, evolutia acestora s-a situat la un nivel net superior celorlalte participari.

La atletism, sperantele delegatiei noastre se îndreptau cu precadere spre Iolanda Balas, detinatoarea recordului mondial cu 1,75 m. Dar, desi a sarit 1,67 m, a doua performanta a concursului, ea s-a clasat numai pe locul cinci. Era doar începutul unei cariere stralucite!

Românii au fost, însa, revelatia probelor de kaiac-canoe. Vechea suprematie a canadienilor, cehilor si americanilor a fost pur si simplu spulberata de concurentii români. Trei din cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplina au revenit sportivilor nostri. Leon Rotman a devenit eroul acestor întreceri. Învingator în ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o alta performanta importanta: este primul român care a urcat de doua ori pe cea mai înalta treapta a podiumului în cadrul aceleiasi editii. La rândul lor, Alexe Dumitru si Simion Ismailciuc s-au impus în proba de C2 1000 m si, dupa o competitie dura cu echipajele sovietice si ungare, au cucerit medalia de aur. Locul patru, ocupat de kaiacistii Mircea Anastasescu si Stavru Teodorov în proba de 1000 m, a completat excelenta evolutie a sportivilor români.

Întrecerile de box s-au încheiat cu succes pentru componentii delegatiei noastre: patru boxeri prezenti – patru medalii obtinute. Desi accidentat înca de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) si-a depasit clar toti adversarii, obtinând primul titlu de campion olimpic pentru România. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) si Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au câstigat câte o medalie de argint, iar Constantin Dumitrescu (categoria 63,5 kg.) a ajuns si el pâna în semifinale, obtinând o medalie de bronz.

Ca si la JO de la Helsinki, tirul a adus delegatiei noastre satisfactii deosebite. Cei mai valorosi tragatori la aceasta editie olimpica s-au dovedit sovieticii, finlandezii si românii. Proba de pistol viteza a fost dominata de doi concurenti români: Stefan Petrescu a cucerit aurul olimpic, iar Gheorghe Lichiardopol a obtinut medalia de bronz.

La prima participare olimpica, reprezentantii nostri la pentatlon modern au obtinut locul sase (pe echipe).

Gimnastica româneasca îmbogateste palmaresul României cu doua medalii de bronz, una la echipe, iar cealalta, obtinuta de Elena Leustean, la sol. Pâna la Montreal mai erau 20 de ani…

Jocurile Olimpice din 1956 au constituit pentru sportivii români prima afirmare în elita sportului olimpic (locul 9 în clasamentul medaliilor si 11 în ierarhia pe puncte).

Cele 13 medalii si aproape 100 de puncte acumulate de sportivii nostri au adus România în seria tarilor puternice, devansând Franta, Belgia, Japonia si Finlanda.

Roma 1960: România în Top 10

Cu toate ca aspirase de mai multe ori la onoarea de a gazdui JO, „Cetatea Eterna” a primit învestitura abia în 1955, pentru a XVII-a editie. Italienii au reusit sa creeze o atmosfera deosebita si un cadru unic manifestarilor sportive, prin punerea în valoare a neasemuitelor vestigii antice: în interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfasurat întrecerile de gimnastica; între zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4 500 de spectatori, aflati în tribune demontabile, au putut urmari disputele luptatorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a încheiat noaptea, la lumina tortelor, în apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.

Pentru noi, cea mai pasionanta si plina de satisfactii întrecere a fost saritura în înaltime la femei, unde Iolanda Balas – supranumita de gazde ,,la grande bionda”- a uluit întreaga asistenta. Ramasa singura de la 1,73 m, ea a sarit apoi 1,77 m, 1,81 m si 1,85 m. Pentru prima oara, în întrecerile olimpice de atletism, au rasunat acordurile imnului de stat al României! Memorabila a fost si proba de disc femei, unde Lia Manoliu, aflata pe locul doi pâna la ultima încercare, a fost întrecuta, atunci când nimeni nu se mai astepta, de Tamara Press; dar si infernala cursa de 1500 m (primii sase alergatori au doborât vechiul record olimpic), în care Zoltan Vamos a ocupat un excelent loc cinci.

Numai patru tari au reusit sa obtina medalii de aur la întrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, România si Bulgaria. Concurentii români, sapte la numar, au înregistrat acum primul mare succes dintr-o serie de valoroase performante olimpice. Dumitru Pârvulescu a cucerit o medalie de aur; Ion Cernea – medalie de argint (dupa o rasunatoare victorie cu 14-0 în fata marocanului Benakoun), iar Ion Taranu – medalie de bronz (câstigata numai în urma barajului cu turcul Ayvaz în cel de-al treilea meci sustinut în aceeasi seara).

La probele de canoe, Leon Rotman a câstigat o medalie de bronz, iar Alexe Dumitru si Igor Lipalit au ocupat locul patru.

Gimnastele noastre, a caror valoare se evidentiase atât la Melbourne, cât si cu ocazia ,,Mondialelor” din 1960, au avut si la Roma evolutii remarcabile si s-au mentinut printre protagoniste, obtinând medalia de bronz în clasamentul general pe echipe. S-a evidentiat valoarea si puterea de lupta a Soniei Iovan aflata în grupul de elita la individual compus, sarituri, paralele si sol. La a doua participare olimpica, echipa de polo a României a obtinut locul cinci.

Mai numerosi decât la Melbourne, sportivii români au obtinut o serie de rezultate excelente, între care trei titluri de campioni olimpici, mentinând astfel tara noastra pe pozitia de onoare dobândita la editiile anterioare: locul 10 dupa numarul de puncte si 11 dupa cel al medaliilor de aur.

 Tokyo 1964: Olimpiada recordurilor

Plina de inedit s-a aratat a fi, pentru majoritatea participantilor, organizarea pentru întâia data, a unor Jocuri Olimpice în lumea Extremului Orient – în Japonia.

Cu cele 12 medalii si aproape 100 de puncte acumulate, reprezentantii tarii noastre s-au mentinut, si la aceasta editie, în rândurile elitei sportive a lumii ocupând locul 12, din 95 de tari participante.

Atletismul a fost singurul sport în care românii au cucerit medalii de aur. Pe cât de asteptata si sigura era victoria Iolandei Balas, pe atât de neprevazuta a fost aruncarea de 60,54 m a Mihaelei Penes (cu mult peste recordul sau personal), care a provocat o adevarata deruta printre celelalte concurente. Plecata la Tokio mai mult ca sa învete din experienta celor mai bune sulitase de pe glob, Mihaela Penes, înca o necunoscuta pe plan international (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriza a Jocurilor, devenind campioana olimpica; performanta sa a întrecut cu aproape un metru si recordul mondial. Cealalta medaliata cu aur – Iolanda Balas – aflata la apogeul carierei sale sportive, a avut de luptat cu restul concurentelor – iesite una dupa alta din concurs – iar apoi, când a ramas singura, numai cu stacheta.

Pentru a ilustra valoarea ridicata care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient sa amintim ca, la acest concurs, recordul olimpic a fost îmbunatatit de patru ori. Printre protagoniste, asa cum ne-a obisnuit de la precedentele editii, s-a aflat Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a întrecut si doua foste campioane olimpice, Olga Fikotova si Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obtinut un onorant loc cinci la saritura în lungime.

În probele de kaiac-canoe delegatia noastra a obtinut un numar de puncte comparativ cu celelalte 12 sporturi la care am participat. Remarcabile au fost evolutiile lui Andrei Igorov -continuatorul valoroasei stafete predate de Leon Rotman la canoe simplu – si Aurel Vernescu, câstigator a doua medalii de bronz, învingatorul campionului mondial, danezul Erik Hansen.

Luptatorii români nu s-au acomodat deplin cu noul mod de desfasurare a întrecerilor. Fara a cunoaste înfrângerea, Valeriu Bularca urca pe treapta a doua a podiumului olimpic, în timp ce Dumitru Pîrvulescu si Ion Cernea cuceresc medalii de bronz.

Majoritatea medaliilor în probele de tir – arma libera au revenit tragatorilor americani. Printre favoriti s-au aflat si tintasii români. La pistol viteza, Ion Tripsa, un demn ,,urmas” al lui Stefan Petrescu, a îndreptatit sperantele prin ocuparea unui loc fruntas. Înca înainte de terminarea întrecerii, presati de ora aparitiei ziarelor, mai multi gazetari s-au grabit sa anunte pe medaliati, printre care nu figura niciun român. Le-au facut chiar fotografii. Îndârjit se pare de aceasta prematura agitatie, Ion Tripsa le-a stricat ,,clasamentele”: el a tras exceptional în ultima mansa, 296 de puncte, rezultat care l-a propulsat pe locul doi (la numai un punct de campionul probei).

Mexico 1968: Lia Manoliu si Viorica Viscopoleanu au intrat în istorie

Pentru ca Mexico sa fie gazda JO din 1968 s-au depus eforturi impresionante de catre Comitetul de Organizare, din a carui conducere a facut parte si renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Numai constructia sau amenajarea bazelor sportive a costat 175.840.000 de dolari. Simpatia, caldura si sprijinul cu care populatia a înconjurat acest eveniment, au fost exprimate din toata inima prin cuvintele ,,Oferim prietenia noastra tuturor popoarelor lumii”, inscriptie aflata pe marele panou electronic al Stadionului Universitar.

Flacara olimpica adusa dupa canoanele stravechi de la Olimpia, a parcurs drumul strabatut de Columb cu aproape cinci secole în urma, ca o expresie a legaturii dintre civilizatia europeana si Lumea Noua. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima data, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.

Reprezentantii României au cucerit mai multe medalii si puncte decât la Tokio. Ei au întrecut, ca numar de medalii obtinute, câteva tari cu bogate traditii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia, Suedia, Canada, Elvetia, Finlanda.

Întrecerile atletice feminine au consemnat valoarea deosebita a mai multor concurente din diverse tari. Atletele noastre, Viorica Viscopoleanu – cu un nou record mondial si olimpic – si Lia Manoliu – prezenta pentru a cincea oara la JO – au avut marea bucurie de a face ca tricolorul românesc sa fluture de doua ori pe cel mai înalt catarg. Mihaela Penes, în lupta cu atlete renumite, a cucerit medalia de argint la proba de aruncare a sulitei.

La canoe dublu, Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov au cucerit titlul olimpic, iar kaiacista Viorica Dumitru a reusit sa câstige o medalie de bronz în proba de 1500 de m.

La scrima, Ionel Drâmba a obtinut medalia de aur, devenind campion olimpic; tot în proba de floreta (feminin – echipe) Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Maria Vicol au câstigat medalia de bronz.

La pistol viteza, Marcel Rosca a obtinut medalia de argint cu rezultatul de 598 p din 600 posibile.

De asemenea, palmaresul delegatiei românesti s-a îmbogatit cu doua medalii de bronz obtinute de boxerul Calistat Cutov si, la lupte greco – romane, de Simion Popescu.

Munchen 1972: Olimpiada marcata de atentat

Manifestarea olimpica din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasa si de conditii organizatorice excelente. Majoritatea întrecerilor au fost gazduite de importantul complex sportiv de la „Oberwiesenfeld”, acolo unde au lucrat si circa 300 de constructori români.

Flacara olimpica adusa pe stadionul din München de atletul Gunther Zahn, a fost purtata, în drumul sau din Grecia, de aproape 6 000 de tineri, inclusiv români, pe parcursul traseului sau prin tara noastra.

Prezenta româneasca la aceasta editie a fost cea mai numeroasa dintre toate participarile noastre la JO. Luând parte la 14 discipline sportive, reprezentantii României au reusit sa asigure tarii noastre câteva locuri fruntase în ierarhia olimpica. Alaturi de tineri – majoritatea debutanti la o editie a JO – nu au lipsit, desigur, nici unii veterani ai sportului românesc, caliti în întreceri de anvergura si posesori ai unui valoros palmares olimpic, precum Lia Manoliu (participanta la toate JO din perioada 1952-1972), Olga Szabo (la a cincea prezenta olimpica), Aurel Vernescu, Ion Dumitrescu si Tanase Muresan (care reprezentasera tara la înca trei editii).

La canoe, Ivan Patzaichin si-a facut si de aceasta data norma, cucerind un titlu olimpic la 1000 m.

Grupul de luptatori a constituit nucleul forte al delegatiei românesti: mai mult de un sfert din cele 115 puncte ce au revenit României au fost obtinute de acesti sportivi. La greco-romane, într-un concurs cu 200 de participanti, printre care toti campionii mondiali ai ultimei editii si trei laureati ai JO din 1968, Gheorghe Berceanu (categ. 48 kg.) si Nicolae Martinescu (categ. peste 100 kg.) au devenit campioni olimpici.

Experimentata noastra echipa feminina de floreta, în componenta careia s-au aflat cunoscutele Ana Ene-Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo si Ileana Gyulai, a cucerit, ca si acu patru ani în urma, medalia de bronz.

La rândul lor, handbalistii s-au comportat remarcabil, obtinând medalia de bronz si mentinându-se în elita mondiala a acestui sport.

Pe ansamblu, olimpiada müncheneza a onorat asteptarile. Incidentul tragic reprezentat de atacul terorist asupra delegatiei israeliene a îngrozit o lume întreaga, declansând totodata un puternic sentiment de solidaritate între toti participantii.