Pelerinaj la Sanctuarul Marian din Cacica

Pentru credinciosii romano-catolici, si nu numai, din judetul Suceava, dar si din alte zone ale tarii, ziua de 15 august are o semnificatie deosebita în lista sarbatorilor religioase. Pelerinajul la Sanctuarul Marian din Cacica, organizat în perioada 14-15 august (Sarbatoarea Sf. Marii) este considerat a fi cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova. Mai multi episcopi din România si din strainatate, zeci de preoti si zeci de mii de pelerini din Moldova, dar si din alte zone ale tarii sau din strainatate se aduna în aceste zile la Biserica romano-catolica din Cacica, lacas ce poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului”, pentru a se închina.

Referindu-se la Sanctuarul de la Cacica, episcopul romano-catolic de Iasi, Petru Gherghel, considera ca este „un loc privilegiat, unde Maria ne invita, ne asteapta si doreste sa reverse în sufletele noastre frumusetea iubirii sale, caldura ei de mama si tezaurul ei de favoruri ceresti. Vom celebra cu o bucurie deosebita pelerinajul de la Cacica, având ca oaspeti de onoare pelerini si alti episcopi din tara si strainatate, împreuna cu care vom aduce Maicii Domnului de prinosul nostru de recunostinta si iubire, pentru faptul ca ea a ramas mereu cu noi, mai ales în momentele grele ale istoriei noastre recente si continua sa ne împarta surâsul ei fermecator si nenumarate daruri de la Fiul ei, Iisus”.

La celebrarile de anul acesta, va fi prezent si cardinalul Georg Sterzinsky din Berlin, dar si Preasfintitul Petru Gherghel, episcop de Iasi, Preasfintitul Aurel Perca, episcop auxiliar de Iasi, Preasfintitul József Tamás, episcop auxiliar de Alba Iulia.

Din programul celebrarilor de la Cacica face parte pelerinajul tinerilor de joi, 14 august, fiind condus anul acesta de PS Aurel Perca. Pelerinajul pe jos a început la circa 5 km de Cacica, la 11,30, iar la ora 13,30 a avut loc ritul primirii pelerinilor, la ora 18:00 fiind programata Sfânta Liturghie. Privegherea mariana cu lumânari de la ora 22:00 constituie pentru pelerini apogeul ajunului sarbatorii Adormirii Maicii Domnului. Celebrarea este prezidata de PS Petru Gherghel. 

În ziua de hram, vineri, 15 august, vor avea loc: la ora 6:00, sfânta Liturghie în limba româna; la ora 7:30, Sfânta Liturghie greco-catolica. Liturghia în limba maghiara va fi la ora 8:00, iar liturghiile în limba polona si în limba germana, la ora 9,15.

În centrul sarbatorii Adormirea Maicii Domnului este Liturghia de hram celebrata la ora 11:00 de cardinalul Georg Sterzinsky care va avea un mesaj special pentru pelerini. La final, vor fi binecuvântate florile si obiectele religioase aduse de pelerini. Tot pe 15 august, seara, la ora 18, cardinalul de Berlin va fi la Iasi, pentru a participa la celebrarea Liturghiei de hram a catedralei romano-catolice, iar sâmbata, 16 august, la ora 11:00, va participa la Liturghia de sfintire a bisericii din Horgesti, judetul Bacau.

La data de 15 august 1996, biserica din Cacica a fost declarata sanctuar diecezan, apoi prin decretul episcopal al PS Petru Gherghel din 15 august 1997, cu acordul Conferintei Episcopilor Catolici din România si în prezenta nuntiului apostolic Janusz Bolonek, Sanctuarul din Cacica a fost declarat si recunoscut ca „Sanctuar national”.

În Anul Jubiliar 2000, la cererea episcopului Petru Gherghel din 17 ianuarie 2000, biserica Sanctuarului a primit titlul de „Basilica Minor”, titlu acordat de Papa Ioan Paul al II-lea prin Congregatia pentru Cultul Divin si Disciplina Sacramentelor, la 14 martie 2000, si proclamat oficial la Liturghia solemna din 15 august în acelasi an, de catre Cardinalul Luigi Poggi, trimisul special al Sfântului Parinte, înconjurat de numerosi Episcopi si preoti din tara si din strainatate, în fata unui numar impresionant de pelerini.

Din toamna anului 2001, administrarea Sanctuarului a fost încredintata Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” a Fratilor Minori Conventuali.

În fata sanctuarului marian de la Cacica, urmeaza sa fie construita o piata care va purta numele papei Ioan Paul al II-lea, unde va fi amplasat, prin grija autoritatilor centrale si locale, prin grija parintelui paroh si a Comunitatii „Dom Polski” din Bucovina si un bust al papei. Piatra de temelie a pietei a fost sfintita la data de 15 august 2007 de catre episcopul Petru Gherghel.

Biserica are multe ornamente din piatra, galeria la înaltimea de 30 de metri si patru colturi înalte de 21-25 m si a fost construita din piatra cioplita si caramida rosie, fiind acoperita cu eternit. Lacasul sfânt adaposteste importante lucrari de arta. De o rara frumusete sunt vitraliile situate în cele 5 ferestre ale prezbiteriului si care reprezinta cele cinci mistere de slava ale Rozariului Maicii Domnului, precum si cele doua ferestre uriase laterale din navele transversale, din sticla colorata.

În biserica au mai fost amenajate doua altare laterale. Unul închinat Sfântului Iosif, iar celalalt Sfintei Varvara, patroana minerilor. Interiorul bisericii este amenajat mai târziu, o parte a mobilierului si usile principale fiind din stejar sculptat. Altarele si statuile au fost realizate din lemn de tei sculptat de catre celebra firma „Stuflesser” din Tirol, fiind pictate în culori în ulei si aurite.

De asemenea, un interes deosebit prezinta si „Grota Lourdes” de lânga biserica, aceasta fiind o reprezentare a celei din Franta.

 
Ca urmare a faptului ca zidurile bisericii erau amenintate de apasarea versantului care alunecase în partea din spate a lacasului de cult, a fost necesara efectuarea de lucrari de consolidare a zidurilor. La începutul anului 1908, în mijlocul zidurilor de consolidare construite în spatele bisericii a fost construita o grota din bucati de stânca în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes, în stil neogotic, având urmatoarele dimensiuni: adâncimea, în forma de semiluna, este de 12 m, iar latimea si înaltimea de 5 m. De asemenea, si galeriile au fost construite în forma de semiluna, ele având 60 m lungime, 3 m latime si 4 m înaltime.

În grota, pe lânga altar si locurile amenajate pentru spovada, exista în partea dreapta si o fântâna cu apa considerata tamaduitoare, pe care pelerinii o folosesc cu multa credinta pentru binecuvântarea lor si a gospodariilor lor. În partea stânga s-a amenajat un loc special pentru aprinderea de lumânari, obicei inspirat din religiozitatea ortodoxa.