Volumul “Iancu Flondor, Bucovina şi România Mare” a fost lansat de Ziua Bucovinei, la Suceava, în prezența nepoatei lui Iancu Flondor, Maria Ioana Miclescu


Intră acum și în grupul de

Volumul “Iancu Flondor, Bucovina şi România Mare” a fost lansat, marţi, la Teatrul municipal “Matei Vişniec” Suceava în prezenţa invitatului special Maria Ioana Miclescu, nepoata lui Iancu Flondor, a istoricului Mihail Neamţu, dar şi a unui numeros public, evenimentul fiind precedat de un concert extraordinar susţinut de rapsodul şi profesorul Grigore Leşe împreună cu Grupul Folcloric “Flori de Măr” din comuna suceveană Râşca.

Istoricul Mihail Neamţu a vorbit la lansarea volumului “Iancu Flondor, Bucovina şi România Mare” despre contribuţia importantă pe care a avut-o Iancu Flondor la Unirea Bucovinei cu România, subliniind că această carte conţine “documente inedite, care nu au mai fost niciodată tipărite”.

Neamţu a spus că volumul are o “prefaţă foarte temeinică, un studiu introductiv  al istoricului Andrei Popescu”, precum şi un cuvânt înainte, scris într-o „notă foarte personală”, de Maria Ioana Miclescu, nepoata lui Iancu Flondor, în timp ce el a realizat “o scurtă predoslovie”, care pune în context virtuţile morale ale lui Iancu Flondor.

“Pentru noi, Bucovina este un loc fundamental, care combină atât această tradiţie identitară a limbii româneşti, cât şi partea de credinţă creştină, cele două stau împreună şi cele două i-au unit şi pe cei care reprezentau elita ţării, aristocraţia, pe vizionarii politici, cât şi pe ţărani. Fără ţărani nu am fi avut jertfele şi luptele care ne-au adus libertatea, fără elită nu am fi avut negocierile care au dat României această superbă întregire. Cartea despre Iancu Flondor conţine documente inedite, care nu au mai fost niciodată tipărite. Veţi afla scrisorile unui tânăr, bunăoară, de la Viena, care avea nevoie de ajutor, român, Ilie Bacinschi, care scrie boierului filantrop să-i dea un sprijin. Veţi vedea pagini frumoase despre istoria de dinaintea Unirii, din anii 1903, 1905, 1910, istoria luptei. Nu era deloc sigur că această luptă va fi victorioasă, ea a fost victorioasă printr-un concurs de împrejurări extern şi intern”, a spus Neamţu.

În cadrul evenimentului, a mai fost lansat o carte ce poartă semnătura istoricului Mihail Neamţu “Visul României Mari”, pe care autorul o consideră un eseu “despre ceea ce au îndrăznit înaintaşii noştri să creadă că putem face împreună”.

“Ei şi-au dorit o naţiune de cetăţeni şi nu doar o adunătură, să spunem, de clase sociale, ci o naţiune unită în jurul acestei identităţi româneşti. Ei şi-au mai dorit un lucru, ca România să prospere prin noi înşine, şi anume, ei şi-au dorit ca în România să existe oameni gospodari, ca atâţia bucovineni, oameni prosperi, care prin ei înşişi ajung să dea celor din jurul lor din preaplinul lor. Al treilea pe care şi l-au dorit a fost să iasă România din Evul Mediu, din feudalism, din raporturile de putere şi de exploatare a cetăţeanului de rând de către un stat abuziv, au dorit o modernizare”, a subliniat Neamţu.

El a arătat că în Bucovina “sinteza între tradiţie şi modernitate e împletită oriunde te uiţi”.

“Avem rădăcini, avem un cer deasupra, avem un stejar care se adapă din adânc, dar mai mult decât atât avem şi deschiderea spre Occident, care ne aduce tuturor prosperitate. Pentru că Bucovina e un model de sinteză între tradiţie şi modernitate, toate privirile de la Bucureşti, Constanţa, Craiova şi chiar şi ale celor din Alexandria ar trebui să se îndrepte spre ceea ce faceţi dumneavoastră, aşa că vă iubim, vă preţuim. La mulţi ani, Bucovina! La mulţi ani, România Mare!”, a mai spus Mihail Neamţu.

La rândul său, preotul Gabriel Herea a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că Iancu Flondor a fost “un cavaler şi un martir” al Unirii Bucovinei cu România adăugând că rămâne de văzut “ce vom face noi” şi generaţiile viitoare pentru România, iar peste 100 de ani, “alţii ne vor judeca”.

Preotul Gabriel Herea a subliniat că Centenarul Marii Uniri reprezintă un “prilej de meditaţie” spunând că deşi România „se construieşte de la 1918”, acest proces de construcţie continuă.

“Vreau să spun de la început că vorbesc în numele generaţiei mele, adică în numele celor care au învăţat, au cunoscut şi au primit România să spunem aşa, aproximativ completă, aşa cum avem noi în graniţe astăzi. Am fost învăţaţi în şcoală că e un dat şi că funcţionează, că este un lucru mare, grozav, făcut de înaintaşii noştri, şi că îl avem. Nu-l avem, realitatea este că România se construieşte. Realitatea este că suntem o naţiune tânără. Ne-am învăţat şi am fost învăţaţi să ne măsurăm istoria de la Ştefan cel Mare, de ce nu, de la Decebal, şi să spunem că asta e România. Nu e adevărat, România se construieşte de la 1918 şi foarte multe tare şi probleme pe care le avem noi şi ne plângem în permanenţă, vin din faptul că nu am înţeles că România încă se construieşte. Centenarul trebuie să fie un prilej de meditaţie şi avem un an. S-a inaugurat azi Centenarul la Suceava şi mă bucur că am fost cu toţi aici. Centenarul trebuie să fie un prilej să medităm la acest lucru, am reuşit să aducem România de la 1918 astăzi, însă dacă nu vom reuşi să ne găsim locul fiecare în acest angrenaj, nu ştiu cât va fi România, noi am moştenit-o. Iancu Flondor a fost un cavaler şi un martir al Unirii, pentru că nu s-a făcut uşor, însă rămâne de văzut ce vom face noi, alţii, peste 100 de ani, ne vor judeca”, a spus preotul Gabriel Herea.

Manifestarea de marți s-a înscris în evenimentele de marcare a Zilei Bucovinei și de debut al Centenarului Unirii Bucovinei cu Țara.

(Liliana Bujdei)


Intră acum și în grupul de