Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, apreciază că acreditarea SJU Suceava cu un punctaj foarte bun este o recunoaştere atât a eforturilor personalului şi a echipei manageriale, dar şi „a tot ce s-a făcut bun” aici în ultimii 10 ani. El a anunţat că dezvoltarea SJU Suceava va continua prin noi investiţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a felicitat, miercuri, personalul spitalului, medicii şefi ai secţiilor şi coordonatorii compartimentelor, asistentele şefe, dar şi echipa managerială pentru efortul comun depus în pregătirea procesului de acreditare, dar şi pentru punctajul foarte bun obţinut de spital în urma evaluării în vederea acreditării.

“ Dacă mă gândesc la acest examen greu al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, această notă, de 96,35 puncte dintr-o sută, pe care o ia SJU “Sf.Ioan cel Nou” Suceava, din câte ştiu, este cea mai mare notă, cel mai mare punctaj la acreditarea spitalelor în România, arată un efort al fiecăruia dintre dumneavoastră”, a spus Flutur.

El a mai spus că povestea SJU Suceava este una de succes, amintind că în 2009 a început colaborarea sa cu spitalul, iar în ultimii 10 ani au fost investiţi la SJU Suceava aproximativ 45 milioane de euro, din care 41,4 milioane de euro reprezintă eforturile financiare ale spitalului, Consiliului Judeţean Suceava, Primăriei Suceava, Ministerului Sănătăţii, iar 3,5 milioane de euro au fost fonduri europene.

Flutur a precizat că din fondurile respective au fost repartizate 15,7 milioane de euro pentru reparaţii capitale, 9,4 milioane de euro pentru reparaţii curente şi 16,8 milioane de euro pentru dotări cu echipamente moderne în toate secţiile.

El a spus că, înainte de 2009, aportul CJ Suceava în susţinerea investiţiilor la SJU Suceava era sub 5 la sută, iar în ultimii 10 ani aportul Consiliului Judeţean Suceava a fost în medie de 22,4 la sută.

“În felul acesta am reuşit să convingem guvernele, de-a lungul timpului, că dacă administraţia judeţeană pune nişte bani, spitalul găseşte surse de finanţare, trebuie să dezlege buzunarele şi Guvernul şi acest lucru s-a întâmplat. Adică, vreau să explic povestea de succes, ea nu putea fi de succes, dacă nu contribuia fiecare parte cu ceva şi nu înţelegeam urgenţa”, a subliniat Flutur.

Preşedintele CJ Suceava a menţionat că anul 2018 reprezintă cel mai consistent an din punct de vedere al finanţării investiţiilor de la SJU Suceava, cu 7,3 milioane de euro, din care 4,1 milioane de euro alocaţi de la Consiliul Judeţean Suceava.

El a amintit că în ultimii 10 ani au fost modernizate toate cele 26 de secţii ale spitalului, dar şi compartimentele medicale, Blocul operator cu 10 săli moderne de operaţie şi alte trei săli de operaţie pe diferite specialităţi chirurgicale, urmând ca anul viitor Blocul operator să fie extins cu cel puţin două săli noi de operaţie.

Flutur a spus că în ultimul deceniu au fost reabilitate şi celelalte pavilioane ale spitalului, a fost extins spaţiul Unităţii de Primiri Urgenţe, au fost modernizate instalaţiile de apă, electrice, de canalizare etc.

Preşedintele CJ Suceava a subliniat că SJU Suceava nu ar fi primit un punctaj aşa de mare dacă nu s-ar fi investit atât de mult în ultimii ani în modernizarea şi dotarea spitalului, investiţii care au permis desfăşurarea activităţii în cele mai bune condiţii, dacă nu ar fi existat un management performant şi o strategie coerentă de dezvoltare.

El a arătat că adresabilitatea la SJU Suceava, la Unitatea de Primiri Urgenţe, dar şi la Ambulatoriul Integrat al spitalului a crescut mult în ultimii ani, o creştere semnificativă fiind înregistrată atât la capitolul ce vizează numărul de cazuri rezolvate, cât şi la indicele de complexitate a cazurilor.

“Aici au venit cazuri mult mai grele, de aceea şi grila de finanţare de la CAS este mai ridicată”, a menţionat Flutur.

El a mai spus că presiunea pe Ambulatoriul integrat al SJU Suceava este foarte mare, în condiţiile unei adresabilităţi tot mai crescute, de aceea şi necesitatea extinderii spaţiului acestuia.

Flutur consideră că trebuie crescută, în continuare, credibilitatea SJU Suceava, astfel încât pacienţii să ştie că vin să se trateze într-un spital serios, cu dotări, cu servicii medicale de calitate, anunţând că dezvoltarea spitalului va continua cu noi investiţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a apreciat că punctajul obţinut de spital la acreditare este o recunoaştere făcută de un organism “sever, exigent” pentru “tot ce s-a făcut bun” la SJU Suceava în toţi aceşti ani.

La rândul său, managerul SJU Suceava, Vasile Rîmbu, a subliniat că nu s-ar fi ajuns la acest rezultat foarte bun pentru spital şi la încadrarea unităţii spitaliceşti în categoria I de acreditare dacă nu ar fi existat un sprijin constant din partea Consiliului Judeţean Suceava, al autorităţilor locale, precum şi o strategie de dezvoltare a unităţii spitaliceşti sucevene.

El a mulţumit tututor medicilor şefi, asistentelor şefe, întregului personal, dar şi directorului medical al SJU Suceava, Doina Elena Ganea, directorului de îngrijiri, Doina Chirap, coordonatorului Serviciului Managementul Calităţii Serviciilor Medicale, bioinginerul Dragoş Vicoveanu, pentru eforturile permanente depuse de-a lungul procesului de pregătire în vederea acreditării.

“Noi avem, în continuare, multă treabă, pentru a menţine aceşti indicatori, dar şi standardele actuale. Emoţia verii trecute nu aş vrea să o mai avem peste cinci ani”, a mai spus Rîmbu.

Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf. Ioan cel Nou” Suceava îndeplineşte standardele de acreditare şi a fost încadrat în categoria I de acreditare obţinând în urma evaluării realizate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate un procentaj foarte bun, de 96,35 la sută, de îndeplinire a referinţelor.

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a transmis, săptămâna trecută, autorităţii tutelare, respectiv Consiliului Judeţean Suceava, rezultatele obţinute de SJU Suceava în urma procesului de evaluare în vederea acreditării, vizita comisiei de evaluare la spitalul sucevean având loc în a doua parte a lunii august 2017.

Astfel, ANMCS a comunicat  “nivelul de îndeplinire al standardelor de acreditare,grupate pe capitole de referinţă, precum şi nivelul de îndeplinire al referinţelor care a condus la încadrarea unităţii sanitare în categoria Acreditat, conform Ordinului Preşedintelui ANMCS nr. 85/2016 privind aprobarea categoriilor de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi aferente primului ciclu de acreditare şi a modelului certificatului de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi, cu modificările şi completările ulterioare”.

La indicatorul Managementul strategic al organizaţiei, procentul obţinut de SJU Suceava privind îndeplinirea referinţelor a fost de 98,44 la sută , ia indicatorul privind Managementul operaţional al informaţiilor- 97,03 la sută, la indicatorul privind Managementul resurselor umane- 98,67 la sută, la indicatorul privind Managementul mediului de îngrijire- 98, 09 la sută, la indicatorul privind Managementul calităţii serviciilor -96,11 la sută, la indicatorul privind Drepturile pacienţilor şi comunicarea- 93,01 la sută, la indicatorul privind Gestionarea datelor pacientului- 96,52 la sută, la indicatorul privind Managementul îngrijirilor de sănătate-95,97 la sută, la indicatorul privind Prevenirea şi gestiunea riscurilor-94,34 la sută, la indicatorul privind Managementul infecţiilor nosocomiale- 98,95 la sută, la indicatorul privind Siguranţa transfuziei şi transplantului- 95,55 la sută, iar procentul final obţinut de SJU Suceava a fost de 96,35 la sută.

Totodată, SJU Suceava a raportat integral indicatorii de monitorizare post-acreditare, aşa cum prevede Ordinul Preşedintelui ANMCS nr. 639/2016 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a unităţilor sanitare acreditate, spitalele acreditate având obligaţia raportării informaţiilor necesare procesului de monitorizare.

Reamintim că Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf.Ioan cel Nou” Suceava a fost acreditat în anul 2012 fiind clasificat în categoria spitalelor cu nivel de competenţă II A.

Potrivit legislaţiei, acreditarea spitalelor este valabilă cinci ani şi reprezintă o condiţie obligatorie pentru încheierea contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate.

(Liliana Bujdei)