Pe 4 decembrie, un nou termen în procesul lui ÎPS Pimen Zainea cu CNSAS

Pe data de 4 decembrie va avea loc un nou termen, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis la sfârșitul lunii octombrie amânarea procesului în care arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, cere instanței supreme mutarea procesului său cu CNSAS de la Tribunalul București la Curtea de Apel Suceava. Cererea a fost făcută după ce CNSAS nu a fost citat la adresa corectă.
Dosarul cu CNSAS, înregistrat în data de 9 aprilie pe rolul instanței supreme, a fost secretizat la cererea avocatului IPS Pimen, decanul Baroului din Suceava, Vasile Tudor. Acesta a confirmat că a interzis accesul presei la dosar, după ce informații legate de această cauză au apărut în presa locală din Suceava.

Potrivit ultimelor modificări legislative la legea CNSAS, Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului București este competentă să judece dosarele celor care au primit verdict de colaborare cu Securitatea, dar decanul Vasile Tudor consideră că dosarul ar trebui să rămână la Curtea de Apel Suceava, deoarece a fost declinat la altă instanță în baza noii legi.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a primit verdict de colaborator al Securității ca poliție politică din partea Colegiului CNSAS pe 9 octombrie 2007. Pimen Zainea a primit verdict de colaborare în baza dosarelor pe care Securitatea i le-a întocmit și din care reiese că înaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a turnat colegi de-ai săi și membri ai diasporei pe vremea când s-a aflat în misiune în Occident, trimis de Biserică, dar, se pare, și cu îndrumări din partea Securității regimului comunist.
Mai exact, potrivit documentelor studiate de CNSAS, IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut legături atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe (DIE), el fiind cunoscut de cele două structuri cu numele conspirative „Sidorovici” și, respectiv, „Petru”.

ÎPS Pimen este unul din cei opt ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române cu funcții înalte, despre care CNSAS spunea că are date solide referitoare la colaborarea cu poliția politică a regimului comunist. 
ÎPS Pimen a contestat verdictul la Curtea de Apel Suceava, pe 8 ianuarie. Pe 23 martie, Curtea de Apel și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București.