Oficiali UNESCO, îngrijorați că activitatea forestieră putea avea un impact negativ asupra pădurilor seculare din România, inclusiv Codrul Secular Slătioara, înscrise în Lista UNESCO. Romsilva invită specialiștii UNESCO să evalueze modul în care se respectă regulile de administrare a obiectivelor

O comisie comună a Centrului pentru patrimoniu mondial UNESCO şi specialişti în monitorizare reactivă de la Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (IUCN) vor veni în România, pentru a evalua modul în care ţara noastră respectă regulile de administrare a unuia dintre obiectivele sale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, ”Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”, se arată într-un comunicat al Comisiei parlamentare UNESCO.

Situaţia din România a fost dezbătută în cadrul celei de a 43-a sesiuni a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO, la care participă o delegaţie parlamentară condusă de deputatul Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, din care fac parte deputaţii Lucian Simion şi Sorin Lazăr şi senatorul Alexandru Pereş.

Situl ”Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei” cuprinde păduri situate în 11 ţări europene, printre care şi România, care are înscrise opt rezervaţii naturale şi codri seculari.

În noiembrie 2018, în urma unei sesizări, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a cerut lămuriri autorităţilor române privind operaţiunile de exploatare forestieră în pădurile din zonele tampon ale componentelor româneşti ale sitului. În ciuda asigurărilor date de autorităţile de la Bucureşti, potrivit cărora exploatările forestiere nu au afectat valoarea universală a pădurilor seculare de fag, oficialii UNESCO au solicitat lămuriri suplimentare şi s-au arătat îngrijoraţi că tăierile de arbori ar putea avea un impact negativ asupra sitului.

”În discuţie se află, în principal, zonele tampon din parcurile naţionale Domogled-Valea Cernei şi Cheile Nerei-Beusnita, unde s-a înregistrat activitate de exploatare forestieră şi există temerea că acestea au fost foarte aproape sau chiar adiacente de graniţele zonelor componente ale sitului UNESCO. Reprezentanţii organismului internaţional nu au siguranţa că tăierile de arbori nu afectează negativ procesele naturale şi, în consecinţă, valoarea universală a sitului. Personal, sper că nu am fost atât de lipsiţi de responsabilitate, încât să periclităm apartenenţa noastră la acest important obiectiv de patrimoniu UNESCO, pentru o activitate economică pasageră”, spune deputatul Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

România va fi vizitată de o misiune comună a Centrului pentru Patrimoniu Mondial şi IUCN, pentru a fi monitorizată privind regimul de gestionare a zonelor tampon şi pentru a se evalua impactul activităţilor de exploatare forestieră care au avut loc.

Din situl UNESCO ”Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”, în România fac parte următoarele arii protejate:

Rezervaţia naturală Izvoarele Nerei din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului;

Rezervaţia mixtă Cheile Nerei-Beuşniţa din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa;

Rezervaţia naturală Coronini-Bedina, rezervaţia naturală Iauna-Craiova şi rezervaţia naturală Ciucevele Cernei din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei;

Masivul Cozia şi Cheile Lotrişorului din Parcul Naţional Cozia;

Codrul secular Șinca;

Codrul secular Slătioara;

Codrii seculari de la Izvorul Șurii şi Preluci situaţi în rezervaţia naturală Arcer-Țibleş Bran;

Codrii seculari de la Strâmbu-Băiuţ.

Romsilva a anunțat, luni, că directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, invită specialiștii Comisiei comune ai Centrului pentru patrimoniul mondial al UNESCO și specialiștii în monitorizare reactivă ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – IUCN – să evalueze modul în care se respectă regulile de administrare a obiectivelor înscrise în situl UNESCO ”Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, în pădurile UNESCO aflate în proprietatea publică a statului român și administrate de Romsilva.

Invitația survine după ce în spațiul public au apărut informații privind presupuse îngrijorări exprimate în cursul celei de-a 43-a sesiuni a Comitetului patrimoniului mondial al UNESCO.

„Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a furnizat de fiecare dată, prompt și detaliat, toate informațiile solicitate de partenerii internaționali ai proiectului ”Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”. Pntru corecta informare a publicului interesat, Romsilva publică pe pagina sa de internet, www.rosilva.ro, harta în sistem digital și interactiv a șapte situri UNESCO, cele aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor”, se arată în comunicatul Romsilva.

România a înscris, în urmă cu doi ani, opt situri în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO ”Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, cu o suprafață totală de 23.982,77 hectare, dintr-un total de 92.023,24 hectare, înscrise de unsprezece state la nivel european.

Din cele 23.982,77 hectare din România înscrise în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO, 23.644,53 hectare, adică șapte din cele opt situri UNESCO, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

„Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură publicul că administrează corect, conform obligațiilor asumate, și protejează pădurile valoroase de fag aflate în Patrimoniul mondial natural al UNESCO”, se mai arată în comunicat.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii de hectare. (N.B.)

loading...