Peste o mie de credincioși au participat la Hagigadar la Sf. Liturghie cu prilejul hramului mănăstirii. Numeroși pelerini au urcat dealul în genunchi

Peste o mie de credincioși au participat, duminică, la Sf. Liturghie oficiată de PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Arhiepiscopiei Armene din România, la Mănăstirea Hagigadar cu prilejul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului.

La această slujbă au asistat şi preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, deputatul comunităţii armene, Varujan Pambuccian, dar și primarul Sucevei, Ion Lungu.

Cu prilejul Hramului a fost  adusă, la Mănăstirea Hagigadar, racla cu moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală din București, spre bucuria celor care își caută împlinirea dorințelor în acest lăcaș de închinăciune.

După slujbă, credincioşii au fost binecuvântaţi, PS Datev Hagopian rostind, în limba armeană, o rugăciune pentru sănătatea celor prezenţi, iar apoi preoţii au împărţit credincioşilor struguri binecuvântați.

Conform tradiţiei, numeroşi credincioşi au urcat în genunchi dealul pe care se află biserica Hagigadar, după care au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de PS Datev Hagopian, împreună cu un sobor de preoţi.

În timpul urcușului, credincioșii aprind lumânări în locuri special amenajate și se roagă pentru împlinirea dorinței. Ajunși lânga biserică, o înconjoară de trei ori – tot în genunchi. Dupa fiecare ocol, se opresc și se roagă.

După Sfânta Liturghie, cei prezenți au fost invitați la o agapă creștină unde s-au servit mâncăruri specific armenești, cum sunt „supa de urechiușe”  și tradiționalul pilaf cu carne de vită.

Aproape 100 de pelerini din Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Braşov, Suceava au ajutat la prepararea „urechiușelor”

Ecaterina Biholaru participă de foarte mulți ani la prepararea mâncărurilor cu specific armenesc, precum supa de urechiuşe şi tradiţionalul pilaf cu carne de vită, ce sunt servite pelerinilor după  oficierea Sfintei Liturghii, la agapa creştină.

Ea a spus că a învăţat să gătească aceste bucate înainte de a se căsători, de la mătuşa sa armeancă, cea care i-a fost naşă de cununie.

Femeia a explicat că hurutul se prepară din mai multe legume şi zarzavaturi, iar aceste ingrediente se toacă mărunt, apoi se fierb în laptele bătut, care se pune la prins cu o săptămână de zile înainte.

“Hurutul se fierbe până ajunge la consistenţa unei mămăligi, apoi se lasă la uscat două-trei săptămâni şi, înainte de a fi adăugat în supă, se rade prin răzătoare”, a explicat Ecaterina Biholaru precizând că după ce se fierbe carnea de vită, în zeama rămasă se adaugă hurutul şi apoi urechiuşele.

Ea a mai spus că urechiuşele se fac din aluat de tăieţei, sunt umplute cu carne de vită şi se fierb separat, se clătesc cu apă, apoi se adaugă puţin ulei pentru a nu se prinde una de alta.

“Pe lângă urechiuşe, în supă se adaugă şi smântână, după gust”, a subliniat Ecaterina Biholaru care a adăugat că în acest an aproximativ 100 de pelerini din Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Braşov, Suceava, au ajutat la prepararea urechiuşelor.

În judeţul Suceava sunt singurele mănăstiri armeneşti din afara Armeniei din toată Europa, respectiv Zamca şi Hagigadar, iar la Hagigadar ajung și creștini care nu fac parte din comunitatea armeană.

Tradiția de a se urca dealul în genunchi s-a păstrat şi se practică doar la Mănăstirea Necula şi Mănăstirea Hagigadar. (N.B.)

loading...