Autorităţile sucevene se preocupă de dezvoltarea urbanistică a zonei din preajma noului campus universitar

Consilierul judeţean liberal, Mihai Aurel Steiciuc, a solicitat, luni, în plenul CJ Suceava, o întâlnire de urgenţă între reprezentanţii primăriilor Suceava, Moara şi Şcheia, cu comisia de urbanism a CJ pentru a se ajunge la un acord privind dezvoltarea urbanistică a zonei din preajma celui de-al doilea campus universitar din municipiu, care se află în construcţie. El a arătat că deja în apropierea campusului ar urma să fie construite o staţie de concasare betoane şi un depozit de construcţii. „Din lipsa unei abordări comune, zona se va dezvolta haotic. Dacă nu reuşim să coordonăm, în plan urbanistic va fi un eşec”, a apreciat Steiciuc.

La rândul său, şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, a arătat, că este necesară o abordare unitară urbanistică în zona campusului universitar şi a cerut ca până la începutul lunii iulie, reprezentanţii CJ Suceava şi ai primăriilor pe raza cărora se construieşte campusul să reglementeze situaţia.
Guvernul a alocat, în 2007, 30 de hectare de teren extravilan comunei sucevene Moara pentru construcţia celui de-al doilea campus universitar al municipiului. Planul urbanistic zonal a fost finalizat în decembrie 2008 şi a fost aprobat de Consiliul Judeţean Suceava şi tot în luna decembrie 2008 cele 30 de hectare de teren din extravilanul comunei Moara a fost trecut prin hotărâre de consiliu local în intravilanul comunei respective.

Conducerea Universităţii sucevene speră ca în anul 2010 să înceapă efectiv lucrările la Campusul II al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, costul întregii investiţii fiind estimate la 300 de milioane de euro. Potrivit planului urbanistic şi al studiului de prefezabilitate, Campusul II al Universităţii sucevene ar urma să aibă o zonă cu spaţii de învăţământ şi cercetare, o zonă cu restaurant şi casă de cultură şi muzeu, o zonă sportivă cu bazin de înot, sală polivalentă, bazin nautic, o zonă administrativă şi de întreţinere, o zonă cu grădină botanică şi parc dendrologic ce cuprinde sectorul serelor, sectorul dendrologic şi vegetaţie, sectorul plantelor ornamentale, rozariul, sectorul taxonomic, sectorul florei globale, al vegetaţiei de stâncărie, al vegetaţiei de baltă, sectorul plantelor utilitare. Totodată, în zona liberă vor fi realizate o grădină japoneză cu un pavilion pentru servitul ceaiului şi cafelei, dar şi o mică grădină franţuzească.

Proiectul mai prevede realizarea unui canal pentru canotaj care să aibă lungimea de 500 de metri, lăţimea de 30 de metri şi adâncimea de trei metri.