Oficial: Drumul de mare viteză Pașcani-Siret nu va fi finanțat prin PNRR, ci din fondurile structurale și coeziune, precum și bugetul de stat

Drumul de mare viteză Pașcani-Siret urmează să fie finanțat din fondurile structurale și coeziune, precum și bugetul de stat, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență care a fost depus la Comisia Europeană.

În document se menționează că având în vedere obligația de a finaliza rețeaua TEN-T Core până în 2030, România se află în procesul de elaborare a strategiei investiționale pentru perioada 2020 – 2030 care este în același timp condiție favorizantă pentru Programul Operațional – Transport pentru exercițiul financiar 2021 – 2027.

Astfel, sectoarele Ploiești – Buzău – Focșani – Pașcani, respectiv Pașcani – Leghin și Miercurea Nirajului – Tg. Mureș sunt planificate a fi finalizate din PNRR, iar sectoarele Pașcani – Siret, Pascani – Iași – Ungheni, Leghin – Miercurea Nirajului, Sibiu – Pitești, Pitești – Craiova – Dr. Tr. Severin, Calafat – Dr. Tr. Severin – Lugoj, autostrada de Centură a municipiului București, București – Giurgiu și Timișoara – Moravița sunt planificate a fi finanțate din fondurile structurale și coeziune, precum și bugetul de stat.

Prin PNRR se solicită finanțare pentru A7 – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani

Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);

Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);

Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);

Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);

Total: 324 km (36 stații cu 184 puncte de încărcare)

Totodată, se solicită finanțare pe 59 de km din A8 – Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani cu 8 stații cu 40 puncte de încărcare pe A1 – Margina – Holdea: 9 km (2 stații cu 10 puncte de reîncărcare) A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km (6 stații cu 30 puncte de încărcare).

Ca element de noutate, pentru a răspunde cât mai fidel cerințelor actuale în ceea ce privește rețeaua rutieră rapidă, proiectele de autostrăzi propuse pentru finanțare din PNRR vor îndeplini cumulat următoarele condiții incluse în documentația de achiziții publice, pentru execuția de lucrări:

● Dotarea cu echipamente ITS pe întreaga lungime;

● Dotarea cu stații de încărcare electrică (cu minim 4 puncte de încărcare), care să deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 20 km una față de cealaltă;

● Dotarea cu parcări securizare, care sa deservească ambele sensuri, amplasate la distanțe de aproximativ 50 km una fata de cealaltă;

● Dotarea cu perdele forestiere în lungul rețelei rutiere împotriva dispersiei poluanților și impotriva inzapezirii autostrăzilor;

● Dotarea cu sisteme video pentru monitorizarea traficului și detectarea accidentelor;

● Dotarea cu stații meteorologice automate;

● Dotarea cu echipamente pentru monitorizarea cantității poluanților;

● Dotarea cu sisteme de informare real time și sisteme de avertizare early warning pentru pasageri și gestionarii infrastructurii;

● Dotarea cu sisteme automate de contorizare și identificare a tipului de vehicul.

Astfel, aceste elemente care nu se implementează până acum sau se implementează sporadic, vor avea caracter de obligativitate încă din faza de proiectare, se mai arată în document.

Guvernul se angajează că toate spațiile de servicii din lungul autostrăzilor vor fi monitorizate cu camere video de supraveghere; toate nodurile rutiere vor fi monitorizate cu camere video de supraveghere, dar și cu senzori de clasificare a tipurilor de vehicule; toate autostrăzile vor avea senzori pentru detectarea condițiilor meteo, în special pentru polei și ceață; toate autostrăzile vor avea sisteme de transmitere a informațiilor către conducătorii vehiculelor și gestionariii infrastructurii, în timp real.

„Implementarea proiectelor de autostradă presupune dezvoltarea polivalentă a spațiului, a oportunităților de investiții dar a calității vieții populației. Implicit, câțiva indicatori de bază vor crește în baza noilor infrastructuri operaționale, aceștia fiind legați în special de creșterea regională a PIB-ul, creșterea investițiilor reflectată prin creșterea numărului de firme și a cifrei de afaceri, generarea de noi călătorii, creșterea mobilității mărfurilor și a persoanelor, creșterea siguranței rutiere și scăderea numărului de accidente (reflectată prin scăderea numărului de decedați și răniți din accidente) și creșterea atractivității zonei”, se mai arată în document.

loading...