Reticență la Cernăuți ca denumirile unor străzi să poarte numele unor personalități române: Se va acorda prioritate bucovinenilor care au luptat și au contribuit la formarea statului ucrainean independent

Procesul de schimbare a denumirii a numeroase străzi din Cernăuți ca parte a procesului de derusificare este în prezent în derulare, iar propunerile făcute de reprezentanți ai minorității române ca numele unor străzi să fie ale unor personalități române au au fost ascultate, dar se pare că nu vor fi luate în calcul, apreciază publicista Maria Toaca după ce a participat la ședința Comisiei pentru toponimie, arată Agenția de presă Bucpress din Cernăuți.

Audierile publice au avut loc la Primăria Cernăuțiului și vizează schimbarea denumirilor unui număr de circa 50 de străzi din Cernăuți, din cele mai mult de 200, propuse spre a fi schimbate în procesul de derusificare a toponimiei orașului.

Potrivit sursei citate, în data de 2 mai comunitatea românească a regiunii Cernăuți a înaintat Comisiei pentru toponime o lista cu personalități românești. Primii în ierarhia valorilor stau Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Ioan Gh. Sbiera, Isidor Bodea, Eudoxiu Hurmuzachi, Traian Popovici și alte mari personalități, viața și activitatea cărora este legată de or. Cernăuți și care au lăsat aici o importantă avere materială și spirituală.

La ședința publică cu pledoarii pentru personalitățile propuse din partea comunității românești au fost prezenți dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Dragoș Olaru, istoric-arhivist, membru al US din Moldova, Vladimir Acatrini, istoric, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni, Maria Toacă, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor Bucovineni și USM.

Timpul fiind redus la câteva minute pentru fiecare vorbitor, dna Alexandrina Cernov și Dragoș Olaru au ales să pună în lumină meritele academicienilor Sextil Pușcariu, casa căruia încă se păstrează la Cernăuți și Ioan Gh. Sbiera, medicului de elită Isidor Bodea, fondatorul spitalului regional pentru copii din Cernăuți, pictorului George Lowendal, fondatorul Teatrului de păpuși din oraș.

O personalitate bine cunoscută și ucrainenilor este primarul din cei mai dramatici ani de război, Traian Popovici, învrednicit să aibă un bust la Ierusalim și de titlul Drept între popoare.

„Argumentele noastre au fost ascultate cu respect și notate de membrii comisiei prezenți la ședință. Însă, ni s-a dat de înțeles că se va acorda prioritate bucovinenilor care au luptat și au contribuit la formarea statului ucrainean independent. De asemenea, moderatorul ședinței, Pavlo Katirinciuk ne-a făcut atenți că la schimbarea denumirilor de străzi nu se ia drept criteriu componența etnică a populației, adică faptul că românii constituie 20 la sută, încă nu înseamnă că trebuie să pretindă la o cotă corespunzătoare în acest proces.

La fel de clar am înțeles că numele lui Iancu Flondor este indezirabil, că nu există loc la Cernăuți pentru boierul care și-a sacrificat avutul întru prosperarea Bucovinei și a donat terenuri de construcție orașului. E firească această atitudine ostilă când Iancu Flondor este cunoscut de intelectualii ucraineni doar prin prisma bolșevică și din istoria denaturată în perioada sovietică. E regretabilă această atitudine care denotă mentalitatea din trecut. E timpul să se înțeleagă că viitorul european al Ucrainei va deveni mai aproape doar acceptând valorile noastre și ale altor minorități naționale. Cernăuțiul își așteaptă faima de odinioară al unui oraș cu mai multe neamuri, unde fiecare se bucura de drepturi egale, vorbea liber în limba sa maternă și fraterniza cu vecinul de altă etnie. Dar se pare că numai noi, românii, înțelegem acest adevăr”, a precizat Maria Toaca.