Ziua Unirii Principatelor Române, marcată de elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „ Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți


Intră acum și în grupul de

Elevi și profesori ai Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți au marcat Ziua Unirii Principatelor Române, la împlinirea a164 de ani de la înfăptuirea acelui moment.

„Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859. Realizată sub semnul Revoluției pașoptiste, Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. 

Unirea a fost posibilă datorită eforturilor conjugate ale oamenilor politici ai vremii care au reușit să valorifice, cu inteligență și spirit diplomatic, un context politic internațional favorabil, având ca sprijin dorința de unitate și solidaritate manifestată de populația din Moldova și Țara Românească. Evenimentul este strâns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domn în ambele Principate: la 5 ianuarie în Moldova și la 24 ianuarie în Țara Românească. 

Astăzi, la 164 de ani de la acel moment glorios, amintindu-ne versurile poetului Vasile Alecsandri devenite imnul Unirii Principatelor Române: „Hai să dăm mână cu mână/Cei cu inimă română/,Să-nvârtim hora frăției/Pe pământul României!”, elevii claselor a IX-a E, a IX-a F, a X-a F, a XI-a E și a XI-a G, sub îndrumarea doamnelor profesor Nicoleta Mitrofan, Gabriela Pogorevici, Loredana Puiu și cu sprijinul conducerii colegiului, profesor Luminița Lăzărescu și profesor Adrian Puiu au aniversat, cu mândrie și recunoștință pentru această pagină de istorie românească, Unirea Principatelor, care demonstrează importanța de a rămâne uniți în jurul valorilor și intereselor naționale”, se arată într-un comunicat de presă al unității liceale rădăuțene. 

În cadrul evenimentului, directorul Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi”,  prof. Puiu Adrian-Nicolae, le-a vorbit elevilor despre contextul intern și internațional al realizării Unirii, evenimentele premergătoare dublei alegeri, insistând și asupra personalității lui Alexandru Ioan Cuza, „unul dintre cei mai populari domnitori pe care i-au avut țările române”. 

„Poezia Hora Unirii, scrisă de poetul Vasile Alecsandri, a devenit un simbol al ideii de unire, iar astăzi este cântată în fiecare an la 24 ianuarie. Hora Unirii a umplut holul central al colegiului, antrenându-i deopotrivă pe elevi și profesori, într-o horă a unității și respectului față de istoria națională. Bucuria săvârșirii Unirii din 1859 a fost împărtășită deopotrivă prin promovarea portului național românesc, dovada dragostei față de propria țară, dar și prin etalarea unor produse alimentare specifice bucătăriei românești. 

Prin apel la valoroasa cunoaștere a trecutului, bucuria Horii Unirii și savoarea bucatelor tradiționale, Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” a  conturat momentul genezei statului modern român. 

Mulțumim cadrelor didactice, elevilor și părinților care au sprijinit realizarea acestui moment”, se precizează în comunicatul de presă al colegiului rădăuțean

În același comunicat este redat Discursul deputatului Mihail Kogălniceanu, rostit la Iași, în Adunarea Electivă, cu prilejul alegerii colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei, în data de 5 ianuarie 1859.

“Măria Ta,

După una sută cincizeci şi patru de ani de durere, de umilinţă şi de degradaţie naţională, Moldova a reintrat în vechiul său drept consfinţit prin Capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pre capul său, pre Domnul.

Prin înălţarea Ta pe Tronul lui Ştefan cel Mare s-a reînălţat însăşi naţionalitatea română. Alegându-te de Capul său, neamul nostru a voit să împlinească o veche datorie către familia ta, a voit să-i răsplătească sângele strămoşilor tăi vărsat pentru libertăţile publice.

Alegându-te pre tine Domn în ţara noastră, noi am vroit să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte: la legi nouă – om nou!

O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia;

Fă, dar, ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi linguşire.

Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti, dar, mulţi ani ca şi dânsul; să domneşti ca dânsul, şi fă, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor Împăratului din Bizanţ că “România nu are de ocrotitor decât pre Dumnezeu şi sabia sa”.

Să trăieşti, Măria Ta!“


Intră acum și în grupul de