Primăvara 2025: Luna Plantării Arborilor – Un omagiu adus pădurii, ecosistemul vieții

               Pădurea nu înseamnă numai lemn, nu se limitează doar la marginea proprietății sau a hotarelor țării, ci influența ei benefică se exercită la nivel global; este cel mai complex ecosistem cunoscut, desemnat ca principalul factor în asigurarea echilibrului ecologic, a calității aerului și apei, a protejării faunei și florei sălbatice, începând cu prima frunză a arborelui și terminând cu ultimul fir de rădăcină.

               Desigur, sintagma consacrată, cea de „campanie de împăduriri” îşi justifică oarecum rezonanţa militară, prin complexitatea lucrărilor silvice din fiecare primăvară, precum şi prin concentrarea în sezonul renaşterii naturii a unor importante eforturi umane, organizatorice, materiale şi financiare. Dar implicarea silvicultorilor în activităţile subsumate întemeierii pădurilor viitorului – de la recoltarea şi prelucrarea seminţelor, la lucrările de fineţe din pepiniere şi solarii, combaterea dăunătorilor, etc. – se desfăşoară de-a lungul întregului an, chiar dacă acestea devin mai vizibile publicului şi sunt mai intense în anotimpul în care sevele încep să urce în trupul arborilor. Preocupările pentru întemeierea, prin plantaţii, de noi păduri sunt mai vechi în Bucovina decât însăşi primele forme de administraţie silvică întemeiate aici în secolul XVIII. Astfel, prea puţini români ştiu că Ştefan cel Mare şi Sfânt este pe lângă legendarele sale fapte de arme şi de credinţă creştină, autorul unei premiere: întâia împădurire artificială. Ea s-a realizat în 1497, după victoria împotriva polonezilor la Codrii Cosminului, când trufaşii nobili leşi căzuţi prizonieri au fost puşi să are şi să semene cu ghindă „dumbrăvile roşii” de la „Botoşani, Cotnari şi de mai gios de Roman”. Această premieră a precedat-o cu mult pe cea atribuită ca o prioritate mondială ţarului Petru cel Mare. Ulterior, primele lucrări organizate de împăduriri s-au realizat în Bucovina în anul 1818, în Ocolul Silvic Codrul Voievodesei şi au constat din plantaţii cu puieţi de larice, dar abia după 1875 a început o activitate mai susţinută în acest sens, soldată şi cu înfiinţarea de pepiniere silvice. Astfel, în ultimul pătrar al secolului XIX, se împăduriseră în Bucovina peste 22.000 ha. Importanţa – dar şi complexitatea – lucrărilor silvice consacrate asigurării regenerării pădurii a fost judicios relevată de neuitatul Marin Drăcea încă din perioada interbelică: „A împăduri nu înseamnă nici a semăna, nici a planta. Nici „a arunca sămânţa”, nici doar a „vârî puieţii în pământ”. A împăduri înseamnă a crea din fiinţe vii un nou organism viu, trainic, capabil de a se dezvolta armonic şi de a se reproduce – mai târziu – prin propriile sale forţe”.

               Mesajul nostru este adresat îndeosebi tinerilor. Adică celor aflaţi în etapa opţiunilor esenţiale ale vieţii, la vârsta primelor iubiri, cum frumos a scris poetul Nicolae Labiş, el însuşi îndrăgostit şi inspirat de codrii copilăriei sale. Iubiri definitive, între care sperăm că tineretul de azi va include şi dragostea, respectul pentru codru, pentru natură în general. Pentru că, aşa cum a spus marele silvicultor român Marin Drăcea, pentru a creşte şi a înflori, pădurea are nevoie în primul rând de roua şi de căldura inimii omeneşti.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sprijină și încurajează implicarea voluntarilor în acțiunile de împăduriri, oferind gratuit puieți forestieri, precum și asistență tehnică.

”Luna Plantării Arborilor 15 martie – 15 aprilie” este o ocazie de a ne întoarce la  mama – natură, o sărbătoare dedicată reînvierii acesteia, un important eveniment silvo – ecologic menit să genereze în fiecare dintre noi iubirea, grija și devotamentul pentru pădure, să conștientizeze rolul și importanța masivelor verzi în viața societății. Nu trebuie să uităm că istoria românilor este adânc împletită cu pădurea, care ne-a fost scut de apărare și sprijin pentru mereu reîncepute viețuiri în vetrele pustiite de invadatori. După cum frumos a scris un poet: ”Codrul lin din ramuri bate / El ni-i tată, el ni-i frate, / El ne apără de moarte! / Codrul dor de ţară are, / Dor de strămoşeşti izvoare / Dor de dor făr-de hotare!”.

               Tradiționala sărbătoare a sădirii arborilor își are începuturile în S.U.A., la inițiativa ministrului Sterling Morton din anul 1872, ca o reacție salutară la despăduririle masive din perioada respectivă. Exemplul american s-a extins apoi în întreaga lume civilizată. În anul 1901, la primul Congres pentru silvicultură de la Paris, reprezentantul Franței a propus o moțiune în favoarea instituirii unei sărbători anuale a arborelui, în a doua duminică a lunii octombrie, care să fie consacrată elevilor din școli, invitați să planteze un arbore.

În România, la inițiativa lui Spiru Haret, ministru al Cultelor și Instrucției  Publice, în  anul 1902 a fost organizată ”Serbarea sădirii arborelui”, acțiunea luând peste ani amploarea unei adevărate sărbători naționale de primavară. Necesitatea păstrării ”moștenirii forestiere” era recunoscută la cel mai înalt nivel. Iată ce scria regele Ferdinand întregitorul, un mare iubitor al naturii: „Este adevărat că Dumnezeu ne-a dăruit nouă codrul. O bogăţie mare şi frumoasă, care trebuie să ne fie scumpă şi pe care trebuie să o păstrăm ca o moştenire sfântă, ce am căpătat-o de la strămoşii noştri. Să ne aducem aminte întotdeauna de o datorie: ceea ce de la strămoşi am moştenit, trebuie să păstrăm și păzim, ca pe orbita ochiului nostru”.

               În anul 1936, la inițiativa ilustrului silvicultor Marin Drăcea, are loc lansarea manifestării ”Luna plantării arborilor”, împădurindu-se în acel an 3714 hectare, în cadrul a 2910 serbări, cu 388 de mii de participanți. Acțiunea a fost întreruptă în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind reluată în 1953 sub denumirea de ”Luna Pădurii”, tot atunci stabilindu-se prin lege perioada de desfășurare. Din anul 1989, aceasta se serbează în perioada 15 martie  – 15  aprilie, iar începând cu anul 2008 se revine la vechea denumire, ”Luna plantării arborilor”.

În scopul creșterii gradului de conștientizare asupra gestionării și  dezvoltării durabile a pădurilor, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare, în fiecare an, începând cu 2013, pe 21 martie, este sărbătorită la nivel mondial  ”Ziua  Internațională a Pădurilor”, declarată ca atare  de Adunarea  Generală a Națiunilor  Unite.

               Noi, oamenii, suntem responsabili de existența și perenitatea pădurii. Îndemnându-i pe copii să apere natura, îi învățăm să apere viața, în multiplele ei forme de manifestare. Este unanim recunoscut că suntem mai sănătoși și mai optimiști atunci când mediul înconjurător este curat, când pădurea înflorește și dă culoare monotonului cotidian și cenușiului urban.

               Invităm pe iubitorii pădurii, să ni se alăture și să ne sprijine în acțiunile noastre din perioada ”Lunii plantării arborilor” și nu numai. Vă așteptăm.

Regia Natională a Pădurilor – Romsilva administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.

Direcția Silvică Suceava administrează o suprafață totală de 338.568 hectare fond forestier, din care 272.424 hectare fond forestier proprietate publică a statului și 66.144 hectare fond forestier aparținând altor proprietari, administrat pe bază de contracte.

În campania de împaduriri din această primăvară, Romsilva va regenera 7940 hectare fond forestier, circa 80% din programul anual de regenerare a pădurilor, din care 5335 hectare prin regenerare naturală și alte 2605 hectare prin regenerare artificială, adică prin lucrări de împăduriri.

Cele mai mari suprafete regenerate natural sunt administrate de către direcțiile silvice Suceava – 725 hectare, Caraș-Severin – 701 hectare și Bacău –  429 hectare. În ceea ce priveste regenerările artificiale, cele mai mari suprafețe de fond forestier care vor fi împădurite sunt administrate tot de către Direcția Silvică Suceava, cu 813 hectare, urmată de Direcția Silvică Neamț, cu 370 hectare și Direcția Silvică Maramureș, cu 336 hectare.

De asemenea, la nivelul R.N.P. – Romsilva vor fi efectuate lucrări de completări pe o suprafață de 1899 hectare, din care la Direcția Silvică Suceava pe 253 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 443 hectare fond forestier, din care la Direcția Silvică Suceava pe 3 hectare.

Pe lângă suprafețele de fond forestier de stat menționate mai sus, Direcția Silvică Suceava va mai efectua lucrări de regenerare pe o suprafață de 75 ha fond forestier administrat cu contracte, din care 69 hectare împăduriri integrale și 6 hectare regenerări naturale.

Pentru toate aceste lucrări, de împaduriri, completări si refaceri, vor fi utilizati aproximativ 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

La nivelul Direcției Silvice Suceava vor fi plantați un număr de 4.788.000 puieți forestieri, majoritatea din pepinierele silvice proprii, din speciile molid, brad, larice, gorun, stejar, fag, paltin de munte, frasin, plop, salcâm și scoruș.

La stabilirea suprafeţelor programate a se regenera în anul 2025, s-a avut în vedere asigurarea integrităţii şi continuităţii pădurii prin regenerarea tuturor arboretelor exploatate, urmare aplicării tăierilor definitive de regenerare.

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 71539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48921 hectare prin regenerări naturale și 22618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri.

Direcția Silvică Suceava a regenerat în ultimii cinci ani o suprafață totală de 10349 hectare fond forestier, din care 4918 hectare prin regenerări naturale și 5431 hectare prin regenerări artificiale, plantând 26,9 milioane puieți forestieri.

De asemenea, în primăvara anului 2025, se vor executa semănături în solariile Direcției Silvice Suceava pe o suprafață totală de 2995 mp, cu molid, larice și pin silvestru, repicaje în pepinierele proprii pe o suprafață totală de 487 ari cu 4.035.000 puieți de molid, brad, larice și pin silvestru, precum și butășiri în Pepiniera Silvică Salcea pe suprafața de 76 ari, cu butași din speciile plop euramerican și salcie.