Intră acum și în grupul de
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că schema actuală de plafonare a prețurilor la gaze naturale va fi înlocuită, pentru o perioadă de un an, cu un mecanism de „preț administrat”, prezentat ca soluție tranzitorie către liberalizarea completă a pieței. În același timp, șeful executivului susține că exploatarea gazelor din Marea Neagră, estimată a începe în 2027, va duce la scăderea prețurilor pentru consumatorii români, invocând dependența de importuri ca principal motiv al costurilor ridicate.
O analiză comparativă realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată însă o imagine diferită. Deși țările din regiune sunt dependente de importuri în proporție de 85–95%, prețurile finale plătite de populație în 2025 sunt mai mici decât în România, chiar și în condițiile plafonării interne.
Prețuri gaze naturale pentru populație în 2025 (euro/kWh):
- Ungaria: 0,031 (85% import)
- Slovacia: 0,055 (95% import)
- România: 0,062 (7% import)
Argumentul potrivit căruia creșterea producției interne (care ar acoperi doar circa 7% din necesarul de import) ar rezolva problema prețurilor ridicate se dovedește astfel neîntemeiat.
Noul mecanism de „preț administrat” va fi aplicat pe întreg lanțul – producător, distribuitor, furnizor – și va viza exclusiv consumatorii casnici și centralele de producere a energiei termice (CET-uri). Pentru consumatorii non-casnici, prețurile vor rămâne la nivelul pieței libere.
Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, stabilirea administrativă a prețului pentru o parte a consumatorilor va genera distorsiuni majore pe piață:
a) Reapariția „băieților deștepți” Presupunând menținerea prețului administrat la nivelul actual al plafonării (0,31 lei/kWh cu TVA inclus), iar prețul gazelor din producția internă la 120 lei/MWh, diferențele mari de tarife de distribuție și transport vor genera marje de profit extrem de diferite între furnizori. Pentru unii furnizori marja ajunge la 24%, pentru alții scade sub 2%, ceea ce poate duce la falimente în câteva luni sau la câștiguri nejustificate pentru alții. Statul devine, astfel, factorul care decide cine câștigă și cine pierde.
b) Transferul costurilor către industrie și servicii Consumatorii non-casnici vor suporta atât propriile costuri, cât și o parte din povara schemei pentru populație. Furnizorii vor achiziționa gazele pentru casnici din piața liberă (cu prețuri estimate cu până la 83% mai mari decât cele administrate), iar aceste costuri suplimentare vor fi transferate industriei. Simulările indică o creștere cu aproximativ 15% a prețului plătit de consumatorii industriali în 2026, cu efecte în lanț: majorarea costurilor de producție și o creștere estimată de circa 2% a prețului energiei electrice.
c) Creșterea sărăciei reale Măsura avantajează disproporționat consumatorii cu venituri mari. Gazele și energia electrică reprezintă circa 15% din coșul minim de consum decent. Creșterea indirectă a prețurilor la energie ar majora coșul minim lunar (estimat la 11.370 lei pentru o familie cu doi adulți și doi copii) cu aproximativ 568,5 lei. Pentru o familie pe salariul minim, impactul înseamnă +11% la cheltuieli, în timp ce pentru o familie cu venituri de 30.000 lei/lună impactul este de doar 1,8%.
d) Mitul gazelor din Marea Neagră Exploatarea offshore presupune extracție continuă pe tot parcursul anului, însă consumul de vară în România este redus, iar necesarul de înmagazinare este deja acoperit din producția onshore. În perioadele de vârf (ianuarie-februarie), importurile suplimentare vor rămâne necesare. Prin urmare, exploatarea din Marea Neagră nu va elimina complet importurile și nu va duce automat la prețuri semnificativ mai mici.
„Într-un sistem în care prețurile sunt stabilite administrativ, concurența reală dispare, iar eficientizarea costurilor devine imposibilă. În loc să stabilizeze piața, costurile vor continua să crească, cu efecte negative asupra economiei și nivelului de trai, chiar și după venirea gazelor din Marea Neagră”, a declarat Dumitru Chisăliță, președinte AEI.
Intră acum și în grupul de
