Intră acum și în grupul de
Atacarea Iranului și riposta ulterioară din 28 februarie 2026 au reaprins tensiunile în Strâmtoarea Ormuz, cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Prin această rută maritimă tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume.
Potrivit analizei semnate de Dumitru Chișăliță, președintele Asociației Energetice (AEI), piețele internaționale vor incorpora imediat un „premiu de risc geopolitic”. Chiar și fără blocarea completă a strâmtorii, simpla incertitudine poate împinge prețul barilului de Brent de la actualele valori de circa 72-73 de dolari spre 80, 90 sau chiar peste 100 de dolari.
Pentru România, unde peste jumătate din prețul final al carburanților reprezintă fiscalitate (accize și TVA), orice creștere a cotațiilor internaționale se va reflecta inevitabil la pompă, cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Estimările prezentate arată:
- o creștere cu 10 dolari/baril ≈ +70 bani/litru;
- o creștere cu 20 dolari/baril ≈ +1 leu/litru;
- la 90-100 dolari/baril, prețurile ar putea depăși pragul de 9-10 lei/litru.
Efectele nu se opresc la benzină și motorină. Costuri mai mari pentru transport, energie, îngrășăminte și materii prime vor genera presiuni asupra lanțurilor de producție și distribuție, cu riscul reaprinderii inflației în industrie, agricultură și la raft.
„România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”, subliniază Dumitru Chișăliță.
Situația rămâne fluidă și depinde de durata și amploarea conflictului. O escaladare moderată ar putea genera o creștere temporară și volatilitate ridicată, în timp ce un blocaj mai serios al rutei Ormuz ar declanșa un scenariu de criză energetică globală.
Intră acum și în grupul de
