Intră acum și în grupul de
Plafonarea marjelor comerciale la carburanți, măsură anunțată de Guvern în contextul creșterii accelerate a prețurilor la pompă, pare la prima vedere o protecție pentru consumatori. În realitate, analiza economică realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energetice din România (AEI), arată că această decizie poate genera exact efectul contrar: reducerea ofertei, distorsiuni pe piață și un risc crescut de penurie pe termen mediu.
Potrivit expertului, marja comercială brută a distribuitorilor din România se situează, în prezent, între 0,10 și 0,70 lei pe litru (1-7% din prețul final), iar profitul net real este extrem de redus – între 2 și 30 de bani pe litru. O plafonare la 50% din media ultimelor 12 luni ar transforma, în multe cazuri, marja brută în pierdere, afectând în special operatorii independenți și importatorii marginali.
„Capitalul fuge de acolo unde nu există profit. Motorina este un produs complet fungibil, care se tranzacționează zilnic și poate fi redirecționată rapid între țări. Dacă în România se vinde în pierdere, iar în alte state randamentul este pozitiv, volumele se mută imediat”, explică Dumitru Chisăliță.
Analiza AEI prezintă exemple concrete din Europa:
- Ungaria (2021-2022): plafonarea prețurilor a dus la creșterea artificială a cererii, retragerea importatorilor, cozi la benzinării și, în final, eliminarea măsurii, urmată de o explozie a prețurilor.
- Franța (2022-2023): presiunea politică asupra marjelor, combinată cu greve la rafinării, a generat lipsuri temporare și cozi de kilometri la stații.
- Marea Britanie și Spania: marje comprimate au redus flexibilitatea lanțului logistic, ducând la stații goale și intervenții de urgență ale statului.
În cazul României, care depinde în mare măsură de importurile de motorină, reducerea marjei ar afecta în primul rând jucătorii marginali (importatori independenți și traderi), cei care asigură flexibilitatea și volumul suplimentar pe piață. Rezultatul nu va fi o dispariție bruscă a ofertei, ci o eroziune lentă: volume reduse, livrări selective, lipsuri locale și o piață mai rigidă, dependentă de câțiva actori mari.
Chisăliță atrage atenția că, într-un context global tensionat (inclusiv riscul blocării Strâmtorii Ormuz), combinarea plafonării marjelor cu alte șocuri externe crește semnificativ probabilitatea apariției penuriei. Estimările AEI arată că, în 5 luni, riscul de penurie cauzat de plafonarea marjei ar putea atinge 25-30%, iar în 6+ luni, 30%.
Măsura anunțată de Guvern oferă, pe termen scurt, o amânare a creșterii prețurilor la pompă, dar pe termen mediu creează distorsiuni grave: descurajează importurile, reduce concurența și mărește dependența de câțiva furnizori mari.
„Plafonarea marjelor nu produce un colaps imediat, ci ceva mai periculos: eroziunea lentă a ofertei. Nu vei vedea benzinării închise peste tot de la o zi la alta, dar vei vedea lipsuri locale, livrări întârziate și un sistem din ce în ce mai fragil”, concluzionează președintele AEI.
Intră acum și în grupul de
