Sarbatorirea Zilei Polonezilor din Diaspora si Zilei Constitutiei, la Poiana Micului

 

Uniunea Polonezilor din România a organizat duminică, 11 mai a.c., la Poiana Micului, manifestări dedicate celor trei sărbători de la început de mai: Ziua Constituţiei, Ziua Drapelului Poloniei şi Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate.

Festivităţile au fost onorate de o delegaţie a grupului de prietenie polono-română din Parlamentul Poloniei, condusă de deputatul Jadwiga Zakrzewska – Camera Deputaților Republicii Polone, şi formată din deputaţii Renata Butryn, Bozena Slawiak şi Dariusz Seliga, Annetta Kosieradzka de la Biroul cu Probleme International din cadrul Camerei Deputatilor R.P, şi Grzegorz Cyganowski,  primul secretar al Ambasadei R.P. la Bucureşti.

 Începând cu ora 11.00, a avut loc prima Sfântă Liturghie în cinstea Sf. Ioan Paul al II-lea, ce a fost oficiată de către episcopul auxiliar al Diecezei de Iaşi –PS Aurel Percă, în biserica cu hramul Sf. Ioan Paul al II-lea. De la ora 13.00, manifestările au continuat cu un program artistic susţinut de copiii şi tinerii din Poiana Micului.

 La festivităţile de la Poiana Micului au participat şi preoții din decanatul de Bucovina, inspectorul şcolar Cristina Albu, şi primarul localităţii Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan.

 Preşedintele Uniunii Polonezilor din România, deputatul Ghervazen Longher, a arătat că ziua de 3 Mai este una din sărbătorile naţionale ce comemorează votarea, în ziua de 3 mai 1791, a Constituţiei Republicii Celor Două Popoare – a treia în lume după constituţia americană şi suedeză, constituție modernă și existentă în scris. “Constituţia din 3 mai a fost în vigoare doar 14 luni în condiţiile înrăutăţirii situaţiei interne a Republicii şi a celei internaţionale Republicii Polonia până nu demult fusese o putere europeană, iar în momentul votării Constituţiei din 3 Mai se afla deja după prima împărţire între Rusia, Austria şi Prusia.

 Constituţia aducea cu ea numeroase idei progresiste: limita influenţa magnaţilor asupra exercitării puterii de stat, egaliza din punct de vedere politic burghezia cu nobilimea, punea ţăranii sub ocrotirea statului, abolea elecţia liberă, restituia moştenirea tronului, introducea separarea puterilor in stat, asigura libertatea confesională. Ea a fost dovada gândirii progresiste şi a potenţialului Republicii slăbite din păcate. Astăzi este simbolul aspiraţiilor polonezilor de suveranitate şi independenţă”, a explicat Longher.

El a mai arătat că sărbătorile din 2 mai: Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate, precum şi Ziua Drapelului R.P. au fost instituite relativ recent, respectiv în 2002 şi 2004. “Ziua Drapelului are ca scop formarea respectului pentru simbolurile statale. În această zi, de obicei, polonezii arborează pe casele lor steaguri, dar prilejuieşte şi diferite acţiuni patriotice. Preşedinţii Poloniei au popularizat obiceiul de a purta, în această zi, cocarde alb-roşii. Interesant este că tocmai în ziua de 2 mai 1945 soldaţii polonezi au înălţat pe Coloana Victoriei din Berlin drapelul alb-roşu.

 Sărbătoarea polonezilor din afara graniţelor patriei a fost stabilită din iniţiativa Senatului care, în mod tradiţional, tutelează Diaspora Poloneză, în semn de recunoaştere „a moştenirii multiseculare şi a contribuţiei Diasporei Poloneze şi a polonezilor din străinătate la dobândirea independenţei de către Polonia, fidelitatea şi ataşamentul faţă de spiritul polonez precum şi sprijinul acordat Ţării în momentele cele mai grele”. În această zi, mareşalul Senatului se adresează Diasporei Poloneze, reprezentanţii organizaţiilor din diasporă sunt invitaţi în Polonia la festivităţi. Această zi este sărbătorită şi de polonezii din România”, a mai declarat preşedintele Uniunii Polonezilor din România, deputatul Ghervazen Longher.

loading...