Suceveanul care a descoperit cel mai mare tezaur de monede geto-dacice a fost premiat de primul-ministru al Romaniei

Suceveanul Paul Croitoriu, care a descoperit, recent, la Cacica, cel mai mare tezaur de monede geto-dacice, cu o vechime de peste 2.400 de ani, a fost premiat, vineri dimineaţă, de premierul Victor Ponta cu o diploma şi cu suma de 10.000 de lei.

Festivitatea de premiere a avut loc la Centrul de afaceri multicultural Cacica, judeţul Suceava.

Întrebat de primul-ministru al României cum a reuşit să facă această descoperire, bărbatul a explicat că face prospecţiuni în zonă de mai mult timp.  “Deci nu e o întâmplare”, a spus Victor Ponta.

diploma paul croitoriu

Paul Croitoriu este angajat al Primăriei Cacica, judeţul Suceava, cu responsabilităţi în domeniul turismului, IT şi cultură şi a găsit recent, pe un deal din zonă, 309 monede geto-dacice din argint brut şi 40 de fragmente monetare tot din argint cu vechime de peste 2.400 de ani, acesta fiind considerat cel mai important tezaur de monede geto-dacice de pe teritoriul României.

Bărbatul a folosit un detector de metale comandat din Bulgaria cu care a verificat zona din apropierea comunei, iar într-un loc a găsit o monedă, după care a săpat cu un prieten în mai multe locuri şi a descoperit 309 monede. După descoperire, el l-a anunţat pe poliţistul de patrimoniu şi a predat obiectele Muzeului Bucovinei.

După festivitatea de premiere de vineri dimineaţă, de la Cacica, premierul Victor Ponta a semnat în cartea de onoare a comunei Cacica şi a remarcat că a ajuns în ziua bâlciului din comună, amintindu-şi că prima dată a participat la bâlciul din Cacica în urmă cu 34 de ani. El a povestit că de mai multe ori în tinereţe şi-a petrecut vacanţele de vară în satul Pîrteşti, comuna Cacica.

 Primarul comunei, Elena Boloca, i-a cerut sprijin primului-ministru pentru realizarea aducţiunii de apă şi canalizare în comună, pentru reabilitarea piscinei cu apă sărată şi rentabilizarea minei de sare.

Victor Ponta a discutat cu autorităţile locale şi cu membri ai Salrom despre modul în care mina de sare ar putea fi rentabilizată în perioada următoare şi pentru salvarea locurilor de muncă.