Gafa de proportii in campania de promovare a Programului Regio al UE privind Cetatea de Scaun

O campanie agresivă de promovare a programului Regio al Uniunii Europene se derulează, în ultima perioadă, atât în audiovizual cât şi pe internet.

Campania îl are ca personaj principal pe actorul Victor Rebengiuc care cutreieră ţara şi în diferite zone identifică proiecte de dezvoltare locală care au fost finanţate cu fonduri europene, iar sloganul campaniei este „Din zori până-n seară, dezvoltăm o ţară!”.

În acest proiect de promovare a programului Regio este inclusă şi restaurarea Cetăţii de Scaun a Sucevei.

În videoclipul de prezentare a acestei investiţii cofinanţată cu fonduri ale Uniunii Europene, Victor Rebengiuc este condus prin cetate de un muzeograf, Ciprian Popovici, care vorbeşte despre ceea ce s-a realizat în cadrul proiectului.

El îi arată acestuia mai multe arcade şi ziduri care au fost refăcute, dar şi capela din cadrul Cetăţii de Scaun despre care susţine că va fi repictată, în condiţiile în care, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a explicat că zidurile capelei vor rămâne aşa cum sunt şi că va fi pus în valoare un fragment dintr-o pictură murală care s-a mai păstrat.

O altă inadvertenţă este legată de faptul că Cetatea de Scaun ar fi parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, în condiţiile în care doar mănăstirile cu frescă exterioară din judeţ sunt incluse în Patrimoniul Cultural Mondial.

„Ne bucurăm că cetatea face parte din patrimoniul UNESCO şi sperăm să lăsăm ceva generaţiilor următoare”, spune muzeograful în acest videoclip.

 

Fostul preşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, solicita în 2011 includerea Cetăţii de Scaun a Sucevei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru că este un obiectiv extrem de important, care “are greutate culturală şi istorică”.

 

Cetatea de Scaun a Sucevei face parte din sistemul de fortificaţii al Moldovei, fiind edificată în perioada mijlocie a domniei lui Petru I (1375 -1391), primul atestat fiind un document din 10 februarie 1388, emis din “fortul muşatin” care a fost nucleul iniţial al Cetăţii de Scaun.

 

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România are opt situri înscrise pe lista reprezentativă a PM, dintre care:

şapte bunuri culturale: ansambluri de monumente bisericeşti cu Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa (inclusă în 2010, ca extensie a sitului bisericilor pictate din Nordul Moldovei), 7 Biserici fortificate săseşti din Transilvania (incluse în 1999), 8 Biserici de lemn din Maramureş (incluse în 1999), 8 Biserici pictate din Nordul Moldovei (incluse în 1993), Mănăstirea Hurezi (inclusă în 1993) un ansamblu urban – Centrul istoric al oraşului Sighişoara (inclus în 1999), un ansamblu de 6 fortăreţe antice dacice din munţii Orăştie (incluse în 1999), un obiectiv natural – Rezervaţia biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991).

 

Sursa citată arată că România a depus la Comitetul PM UNESCO o listă de propuneri ale bunurilor şi locurilor pe care intenţionează să le înscrie în anii următori pe lista reprezentativă.

Evaluările propunerilor de înscriere sunt realizate de ICOMOS (International Council on Monuments and Sites).

Gestionarea dosarelor de candidatură este realizată de către Institutul Naţional al Patrimoniului, instituţie publică de importanţă naţională, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

România are înscrise 13 locuri şi bunuri pe lista indicativă a PM UNESCO, dintre care:

patru obiective naturale (Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, Sînpetru – sit paleontologic, Codrul Secular Slătioara)

9 obiective culturale (6 monumente bisericeşti şi 3 ansambluri urbane, dintre care prioritar este dosarul Ansamblul monumental de la Târgu Jiu).